Asculta acest articolOdată cu dispariția lui Liviu Dragnea pare să fi dispărut din dezbaterea publică și tema corupției și a luptei împotriva corupției. Tot mai neconvingător se vorbește și despre “statul paralel”, ca și despre “statul de drept”. De altfel, în noul Parlament European se pune deja problema să fie măsurat “statul de drept” prin MCV în toate țările Uniunii, nu doar în România și Bulgaria. Abuzuri, încălcări ale legii există peste tot, partea veche a Europei nu este perfecțiunea întruchipată.
Cu ce au fost înlocuite acele subiecte stresante din timpul lui Liviu Dragnea? Mai corect ar fi să spunem teme preluate din timpul regimului Băsescu și puternic accentuate de președintele Iohannis.
În primul rând se vede o concetrare puternică pe teme de natură socială. Legea pensiilor pare să trezească interesul unui număr mult mai mare de cetățeni decât legile justiției. Dezbaterea pe tema impozitării pensiilor de peste 10.000 de lei este mai atractivă pentru opinia publică decât interminabilele pălăvrăjeli despre “statul paralel” și protocoalele secrete. Abuzurile unor procurori, temă pe care a insistat cu precădere Călin Popescu Tăriceanu, nu a adus voturi pentru ALDE nici cât să treacă pârleazul electoral de 5%.
Dacă până și USR o lasă mai moale cu “fără penali în funcții publice”, nu există niciun dubiu că temele electorale sunt pe cale să se schimbe.
Cauza să fie noua abordare pe care o are premierul Dăncilă față de anumite aspecte prea îngroșate de fostul lider PSD? Să dăm câteva exemple. S-a vorbit de ritmul lent în care se lucrează la autostrăzi. Premierul l-a dat afară pe directorul general al Companiei Naționale de Drumuri.
Guvernul a fost acuzat că s-a derulat prost votul din strănătate. Dăncilă l-a remaniat pe ministrul de Externe. Carmen Dan a fost acuzată pentru violențele jandarmilor din 10 august anul trecut. Dăncilă a dat-o afară. Poate ar fi trebuit început cu Darius Vâlcov, omul de încredere a lui Liviu Dragnea, demis din funcția de prim consilier al premierului. A plecat și Tudorel Toader, ministrul care întreținea suspansul în Justiție. Exemplele pot continua.
Imaginându-ne că suntem în fața unor fotografii pe peliculă, negativul a fost înlocuit cu pozitivul. Face vâlvă numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct NATO. Nu mai vorbim de succesul uriaș al Simonei Halep, care contribuie la însănătoșirea morală a nației. Numirea lui Laura Kovesi în funcția de procuror șef european ar mai rotunji moralul românilor. Nu trebuie uitat nici entuziasmul național al succesului echipei de fotbal la EURO U-21.
Pe moment, atenția opiniei publice pare să fi fost deturnată de la temele stresante având în centru activitatea instituțiilor de forță, abuzurile, corupția, cu tot mai controversata luptă anti-corupție.
Dacă i-ar trece cuiva prin cap că lucrul acesta i s-ar datora premierului Viorica Dăncilă ar risca să fie linșat pe rețelele de socializare puternic politizate.
Poate că un rol important îl are președintele Klaus Iohannis, care pare ceva mai conciliant și nu mai prea amintește de “niște penali”. Cum cel mai puternic adversar a lui Iohannis pe aceste teme este Tăriceanu, mai rămâne să vedem o reîntoarcere a fostului premier la succesele indiscutabile a guvernului pe care l-a condus. La urma urmei lui Tăriceanu i se datorează o mare parte din meritul de a fi condus România pe poarta de intrare în UE. El a semnat tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. De ce nu s-a lăudat cu asta deloc în timpul campaniei pentru Parlamentul European?
Cum pot fi înlocuite peste noapte niște teme electorale care păreau să le fi intrat tuturor politicienilor sub piele? Poate că nu este decât liniștea de dinaintea furtunii. Oricum, modificarea legii pensiilor, dezbaterea reală pe impozitarea pensiilor de peste 10.000 de lei, sunt teme mai atractive pentru mai multă lume decât modificările legii justiției. În fond, prin referendumul său, Klaus Iohannis a eliberat PSD de sub povara modificărilor aduse justiției, o temă sufocantă pentru toată lumea.
