Criza USR sau de la corupţia endemică la sărăcia endemică

Scris de Dumitru Păcuraru, 11 ianuarie 2022 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Greu pentru un partid este în această perioadă să fie la guvernare, dar nu le este uşor nici partidelor din opoziţie să fie adevărate partide de opoziţie. Există o mare diferenţă între a fi un oarecare partid aflat în opoziţie şi a fi un autentic „partid de opoziţie”. Un partid „din opoziţie” poate spune orice. Un „partid în opoziţie” trebuie să aibă un plan, un program, o viziune diferită de partidele aflate la guvernare.

În acest sens am putea spune că Dacian Cioloş încearcă să poziţioneze USR ca partid ” în opoziţie” faţă de PSD şi PNL. Astfel pune problema accesării celor 30 de miliarde euro prin PNRR. Dacă guvernul Ciucă va eşua în accesarea banilor, întreaga Românie – zice Dacian Cioloş – riscă să intre în zona euroscepticismului. Românii nu vor mai avea încredere în UE, în fondurile europene, în instituţiile  euro-atlantice, dar mai cu seamă în instituţiile statului român.  Avertismentul lui Dacian Cioloş are şi o cheie ascunsă, pro-USR. Care partid este cel mai euro-sceptic din România? Nu cumva partidul AUR care creşte şi creşte, depăşind USR, trecând în goană pe lângă PNL, apropiindu-se periculos de mult de PSD?

Europa, în parte din cauza pandemiei, şi-a pierdut busola. Suveranismul, în tandem cu extremismul, câştigă teren, are tot mai mulţi susţinători, tot mai înfocaţi aderenţi. Creşterea fără precedent a costurilor vieţii, scumpirea energiei, a produselor de bază, sărăcirea populaţiei în contrast cu creşterea profiturilor marilor companii, ale coloşilor tehnologici, ale băncilor, radicalizează populaţia deja predispusă să protesteze împotriva restricţiilor. Pandemia afectează clasa de mijloc, afacerile de familie, întreprinderile mici şi mijlocii.

Ca susţinător al marilor investitori, USR odată scos de la guvernare, se vede nevoit să se întoarcă la clasa de mijloc, adică să se clasicizeze. Odată cu ascensiunea AUR, partidul lui Dacian Cioloş nu-şi mai poate permite să facă pe partidul anti-sistem, dar şi justiţiar. Proiectul „Fără penali în funcţii publice” şi-a pierdut valabilitatea atâta vreme cât apar penali chiar din rândurile celor care au arătat cu degetul spre penali.

Corupţia este un copil nevinovat faţă de sărăcia ce ameninţă să se generalizeze, să devină endemică.

Întrebarea este dacă mai există un electorat dispus să asculte avertismentele lui Dacian Cioloş? Practic liderul USR propune o nouă direcţie politică pentru USR şi cere unei prezumtive categorii sociale să urmeze această linie. Dacă useriştii s-au remarcat ca susţinători ai marilor companii, mulţi dintre ei fiind angajaţi ai multinaţionalelor, după ieşirea partidului de la guvernare coloşii industriali şi tehnologici întorc spatele micului USR. Nu le mai este de niciun folos acest partid, nu mai au nevoie de militanţi care să iasă în stradă.

Dacă PSD nu mai este ciuma roşie, nici USR nu mai este partidul justiţiar care promitea să fie în timpul lui Liviu Dragnea.  USR face primii paşi spre un partid „în opoziţie” faţă de două partide anchilozate, refractare oricăror măsuri de reformare. Nepăstrând „distanţa doctrinară”  faţă de PSD, PNL riscă să se contamineze de omicronul populist al social democraţiei de sorginte comunistă.

Nici PSD nu este mai protejat. În noile condiţii, cu un partid agresiv populist care-i suflă în ceafă, social-democraţii nu mai îndrăznesc să înainteze pe calea suveranismului promovat de un Liviu Dragnea, cu riscurile de rigoare, cu sancţiuni venite chiar din familia partidelor socialiste europene.

Toate partidele politice se află în această perioadă la o răscruce. Orice direcţie greşită afectează viaţa a milioane de cetăţeni români. Unde se va ajunge? Depinde de înţelepciunea liderilor.

Abonează-te acum Online!