Image 1
Image 2

Criza bate desecretizarea

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Pe lângă avertismentele Băncii Naționale – inflație galopantă, devalorizare, creșteri de prețuri, criză iminentă etc – desecretizarea protocoalelor SRI este floare la ureche. În fața crizei care pândește România, pălesc secretele care au guvernat justiția din ultimii 15 ani, primul protocol secret avându-și sorgintea în 2003. 

Prin urmare, și dacă Adrian Năstase ar fi câștigat alegerile prezidențiale din 2004 am fi avut protocoale secrete între SRI și Parchetul General, între serviciile secrete și alte instituții, la loc de frunte aflându-se DNA.

Se poate spune că deși s-au semnat protocoale secrete cu mai multe instituții doar DNA s-a știut folosi de forța emanată de SRI. Dar nu acesta ar trebui să fie subiectul zilei. Criza va bate desecretizarea. Criza ucide la propriu, în vreme ce corupția ucide doar simbolic.

Dacă ne uităm în spate, impresionează lista lungă a celor anchetați, arestați, condamnați cu aportul nemijlocit al SRI, cu determinarea cu adevărat impresionantă a DNA-ului condus de o femeie puternică. În ciuda statisticii nivelul corupției a rămas același.  În locul lăsat liber de un corupt au apărut doi corupți. Trăgând linie și socotind  la bucată numărul corupților anihilați bilanțul este pozitiv. Privind locul faptei, adică România centenară, situația nu s-a îmbunătățit. O spune chiar instituția în cauză, o spun sondajele, o spune Comisia Europeană, mass media și oricine este întrebat.

Pe tema desecretizării, mai precis pe tema amestecului SRI în probleme colaterale atribuțiilor acestui serviciu secrecret, se va vorbi de aici înainte ani de zile. Ca și în cazul Securității comuniste omniprezente. George Maior și generalul Florian Coldea vor deveni figuri de tristă amintire, un cuplu sinistru care va afecta imaginea SRI pentru multă vreme. Adevăratele consecințe ale acțiunilor lor vor fi mereu discutabile. Cu siguranță protocoalele secrete nu erau cunoscute de lucrătorii serviciului. Urmând niște ordine, ei doar suportă oprobriul opiniei publice aproape în aceeași măsură ca foștii securiști.

Nu același lucru se poate spune despre criza pe care PSD o forțează să vină cu fiecare măsură pe care guvernul său o implementează. Criza cu siguranță este o amenințare la siguranța națională. Aici ar fi trebuit să intervină serviciile secrete în forță. Sigur că nu au cum. Este ușor să asculți telefoanele, dar este greu să asculți bătăile neregulate ale inimii economiei. De aceea avertismentele au venit din altă zonă, de la BNR.

Banca Națională  nu are instrumente pentru a stopa galopul triumfalist al unui partid care și-a pus în cap un singur lucru: să obțină beneficii electorale pe seama bugetului țării. La fel, nici președintele nu poate face  altceva decât să reîntoarcă odată legile votate de majoritatea parlamentară. La final întotdeauna câștigă coaliția PSD-ALDE.

Sindicatele au și ele un cuvânt de spus. Nu însă în sensul avertismentelor că vine criza. Dimpotrivă, sindicatele cer și mai mulți bani. Contribuie și ele cum pot la deteriorarea stării economiei. Vinovați sunt cei care dau, deși nu au de unde, nu cei care cer.

PSD, în fapt Liviu Dragnea, nu va da înapoi. Pomenile electorale au devenit principalul vector de imagine a coaliției de guvernare. Un semnal de alarmă este și oul de paști, cel mai scump din acest secol. Ce-i poate spune un simplu ou unui politician care vrea cu disperare să câștige capital electoral prin trei cuvinte magice. Acestea nu sunt “Cristos a înviat!”, ci ” Am mărit salariile”.