Asculta acest articolAgenția de rating Moody’s refuză să mărească nivelul calificativului țării noastre
Dinamica creşterii economiei României este în scădere, pe măsură ce politica monetară devine mai puţin acomodativă şi impactul stimulentelor fiscale scade, arată un comunicat de presă al Moody’s Investors Service în care explică de ce a menţinut ratingul României la Baa3 stabil.
“Creşterea economiei României peste potenţial, din ultimii ani, nu este sustenabilă. Estimările Moody’s sunt că PIB-ul real al României va creşte cu 4% şi 3,5% în 2018, respectiv în 2019, ritm în scădere de la 6,9% în 2017. În timp ce dinamica investiţiilor este de aşteptat să se amelioreze, într-o oarecare măsură, consumul privat va continua să rămână principalul factor de creştere, iar contribuţia exportului net este de aşteaptat să rămână negativă”, se subliniază în comunicatul de presă al Moody’s.
Creșterea dobânzilor și inflația
În ceea ce priveşte politica monetară, Banca Naţională a României a început, de anul acesta, să majoreze dobânda-cheie, care în prezent este la 2,5% pe an, după trei majorări de câte 0,25 puncte procentuale, din cauza creşterii accelerate a ratei anuale a inflaţiei care, în 18 luni, a ajuns de la 0% la 5,4%, în iunie, dar se află pe un trend de scădere (4,6%, în iulie).
Agenţia de rating a anunţat, vineri, că a menţinut calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a României, pe termen lung şi scurt, în valută şi în monedă locală, iar perspectiva este stabilă. Acestea sunt nivelurile stabilite în aprilie 2017, când, în ciuda creşterii economice de 4,8% din 2016, Moody’s a coborât perspectiva de la pozitivă la stabilă.
Reforme reduse
“România avea, anul trecut, un PIB pe cap de locuitor de 24.508 dolari, peste nivelul median al ţărilor cu rating Baa, dar acest nivel pozitiv este tras în jos de progresele reduse în implementarea unor reforme care să ajute mediul de afaceri şi să rezolve problemele de infrastructură, a căror calitate rămâne relativ scăzută în comparaţie cu a ţărilor asemănătoare din Europa”, se preciează în comunicatul Moody’s. Mai contribuie la această situaţie “managementul investiţiilor publice şi slaba guvernanţă a întreprinderilor de stat”.
În al doilea rând, România a rămas la Baa3 ca urmare a capacităţii fiscale moderate, care este avantajată de nivelul scăzut al datoriei publice, dar se află sub risc din cauza politicilor fiscale prociclice. Acestea din urmă au condus la majorarea substanţială a deficitului bugetar la aproape 3% din PIB în 2016 şi 2017, în creştere faţă de 0,8% în 2015, potrivit agenţiei de rating.
Riscul valutar
“Datoria României este expusă riscului de creştere şi şocurilor fiscale. Pe măsură ce calitatea structurii cheltuielilor guvernamentale se deteriorează, rigiditatea bugetară, care se află în creştere accelerată, majorează riscurile faţă de poziţia fiscală, în cazul în care recesiunea economică va fi mai puternică decât se aşteaptă. O depreciere semnificativă a cursului de schimb poate afecta, de asemenea, dinamica datoriei, dat fiind că peste jumătate din datoria totală este exprimată în valută. În plus, cota de 18,1% din obligaţiunile interne deţinută de nerezidenţi (aşa cum era în luna mai 2018) expune guvernul la un anumit risc în cazul unei schimbări a încrederii investitorilor”, se remarcă în comunicatul de presă al Moody’s.
De asemenea, în ciuda faptului că economia va creşte într-un ritm mai redus decât în ultimii ani, reprezentanţii agenţiei de rating susţin că se anticipează pentru România o rată a datoriei sub 40% din PIB, în perioada 2018-2021.
Al treilea argument al menţinerii ratingului la Baa3 este capacitatea instituţională moderată a României, dar şi riscul ca aceste reforme să fie inversate, „ceea ce contracarează într-o oarecare măsură punctele forte privind creditul”, atenţionează reprezentanţii Moody’s.
Fii primul care comentează