Credincioşii sătmăreni au cinstit Sfânta Cruce prin rugăciuni şi cântări

Asculta acest articol

Ziua de 14 septembrie marchează cea de-a doua sărbătoare importantă de la debutul Anului Nou bisericesc căreia Biserica îi aduce aleasă cinstire – Înăltarea Sfintei Cruci. Ieri, de ziua praznicului, fiecare lăcaş de rugăciune şi-a împodobit crucea aflată la închinare cu flori de toamnă, trandafiri şi crenguţe de busuioc. Tot ieri, în biserici s-au auzit rugăciuni dedicate Sfintei Cruci, cântâri şi pricesne prin care fiecare credincios şi-a exprimat recunoştinţa şi dragostea acestui semn al biruinţei. La Sfânta Liturghie au participat sătmăreni de toate vârstele. Chiar şi cei aflaţi în timpul programului de lucru şi-au făcut rost de câteva minute pentru a se închina sfintei cruci. La fel au făcut şi unii profesori de religie care şi-au adus elevii la slujbă pentru a auzi un cuvânt de învăţătură folositor vieţii lor.

“Mântuire ai lucrat în mijlocul pământului, Hristoase Dumnezeule> pe Cruce ai întins preacuratele Tale mâini, adunând toate neamurile cele ce grăiesc: Doamne, slavă Ţie.”
„Crucii Tale ne închinăm Stăpâne şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim!”

“O! De trei ori fericită şi preacinstită Cruce, ţie ne închinăm credincioşii şi te slăvim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălţare, ci ca o pavăză şi armă nebiruită, ocroteşte şi acoperă cu darul tău, pe cei ce strigă: Bucură-te, Cruce, păzitoare a creştinilor! – sunt câteva din rugăciunile rostite cu ocazia praznicului.

Preoţii au subliniat în cadrul predicii importanţa crucii în viaţa creştinului, dar şi cea a unor momente istorice: descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul de către împărăteasa Elena şi înălţarea crucii în văzul poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la anul 335, aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629 în vremea împăratului Heraclius pe care au depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Faţă de alte sărbători împărăteşti Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post deoarece ne aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului, de judecarea, condamnarea şi răstignirea pe cruce.