Image 1
Image 2

Credeţi că românii ar trebui să sărbătorească Revoluţia de la 1848 la fel ca maghiarii?

Statuia lui Petofi
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Statuia lui Petofi
Statuia lui Petofi

    În special după 1989 a devenit foarte clar că 15 martie este pentru maghiari cea mai importantă sărbătoare. Deşi revoluţia de la 1848 a cuprins toate cele trei ţări române, niciodată nu a fost considerată o mare sărbătoare la nivel naţional.

Moţii îl cinstesc singuri pe marele Avram Iancu, iar Nicolae Bălcescu deşi este recunoscut ca o mare personalitate istorică, nu se bucură de un adevărat cult, precum Kossuth Lajos.


Este adevărat că în cărţile de istorie revoluţia de la 1848 are un loc aparte, dar din punct de vedere social, civic nu i se acordă atenţia cuvenită. Nu se regăsesc printre sărbătorile legale din România zilele de 3-5 mai 1848 , dată la care a avut loc Adunarea Naţională de la Blaj.
Românii doritorii de libertate ca orice altă naţie, nu au reuşit să impună un cult al revoluţionarilor de la 1848. În schimb pentru maghiari, 1848 este un reper istoric. Cultul lor pentru Kossuth dăinuie peste timp. 15 martie este sărbătoarea de suflet a maghiarimii. Nu au reuşit să o interzică nici regimul dictatorial a lui Horty şi nici  regimul comunist.
După 1989 maghiarii din Transilvania sărbătoresc în mod constant 15 martie. Primii ani au fost marcaţi de violenţe, mai ales în martie 1990. An de an au loc incidente, dar nesemnificative în raport cu violenţele din martie 1990.
Puţini români cunosc în amănunt semnificaţia zilei de 15 martie pentru maghiari. Şi printre maghiari se află oameni care nu ştiu de fapt ce sărbătoresc.
Dincolo de simbolul libertăţii reprezentat de Kossuth Lajos, revoluţia din 1848 din Ungaria stă sub semnul întrebării. Însuşi Kossuth a instituit un regim dictatorial. Cu timpul toate neajunsurile s-au estompat şi a rămas simbolul.

 

[cardoza_wp_poll id=92]

23 de comentarii

  1. Ce-a fost a fost, important este ce s-a invatat din ce-a fost. De-o mie de ani avem destine comune, putem s-o ducem mai bine sau mai rau impreuna. Daca vrem s-o ducem mai bine atunci va trebui sa gasim lucruri care ne unesc, nu acelea care ne dezbina. Realitatile istorice nu depind numai de noi ci si de altii, ceea ce ne-a aratat revolutia de la 1848. Ce usor s-a schimbat peisajul cotidian in Ucraina tocmai in locurile in care se dorea sa fie foarte bine. E ca in filmele acelea de actiune cand sunt doi legati cu un lant si trebuie sa se salveze, ori colaboreaza si poate scapa, ori mor amandoi. In unele tari, doua sau trei etnii o duc foarte bine, asta pentru ca sunt mai putin pasionati de trecut si mai mult interesati de viitor. Revolutia de la 1848 nu este ceva care ne poate uni.

  2. ieugen este deranjat ca romanii si-au cerut drepturile la 1848 si nu au dorit sa ramana mai departe iobagi sa lucre la prosperitatea ungurilor pe pamanturile romanesti…daca sunteti buni de ce nu va platit voi toate manifestarile si mereu bagati mana in buzunarele romanilor? hai tata sa va vad din ce ati trai daca nu ati avea acces la fonduri romanesti!

  3. Eu cred ca românii ar putea să sărbătorească Revoluţia de la 1848 la fel ca maghiarii in Moldova si Tara Romaneasca acolo unde au facut ei Revolutie !. In Transilvania, romanii in 1848 nu au facut nicio Revolutie !. In Transilvania, romanii au facut Contrarevolutie !!! la Revolutia maghiarimii !. Maghiarii au luptat pt. Independenta lor impotriva Imperiului Hbsburgic, pe cand romanii au luptat alaturi de armatele austriece (habsburgice, asupritoare) impotriva maghiarimii cu toate ca maghiarii au cerut romanilor neutralitate (adica sa nu se amestece) in acest conflict ! in caz de neparticipare ale acestora la o Revolutie comuna. La acest eveniment comemorat de maghiari consider a fi de de bun simt si de respect fata de acestia neafisarea, neprezentarea, neparticiparea drapelului romanesc (“contrarevolutionarilor”) care prin prezenta lui manjeste acest eveniment solemn pana la reconcilierea nationala dintre romani si maghiari. Ar trebui ca autoritatile romane din bun simt si din omenie sa nu impuna prezenta drapelului romanesc la acest SINGUR eveniment !.

  4. iar ma speriati cu indienii da tot am pus mana pe banii publici pentru smenurile noastre cu vajnicii aparatori din gaska noastra… sa nu ma spuneti ca v/am spus cat au luat martafoii de tulipani pentru demonstratiile de azi

  5. Felicitari adresate de Lucian Mandruta maghiarilor.
    Felicitari maghiarilor de 15 martie! Respect celor care sarbatoresc cu steagul Romaniei alaturi.
    Asa si trebuie sa arate o tara normala: un loc in care sa puten sa sarbatorim impreuna, in loc sa ne detestam separat!

  6. Se stie din istorie ca ,,craisorul muntilor ”Avram Iancu ,a luat mita de la austrieci ca s-ai f…pe unguri ! N-a avut el nicio treaba cu neamul romanesc…I-a platit pe moti cu jumatatea spagii pe care a luat-o(restu a pitito) ,de-aia a pierdut pana la urma rezbelu.. .P.S.Hai va rog io sa nu mai fim fuduli…

  7. Revolutia 1848 p3
    Viaţa lui Bolliac dovedeşte încă o dată, dacă mai este nevoie, că cei care militează pentru compromis, nu sunt trădători de ţară, ei pot fi chiar patrioţi mai mari decât cei care răspândesc ura şi intoleranţa în loc de înţelegere!

    Acum, pe 15 martie cred, că acesta este exemplul pe care trebuie să-l urmăm: doar o relaţie de respect poate conduce la un nou „Proiect de pacificare”!

  8. Revolutia 1848 p.2
    Unul dintre personalităţile marcante ale vremii, militant pentru colaborarea româno-maghiară, a fost Cezar Bolliac. Născut într-o familie mixtă: mama de origine greacă iar tatăl italian, la fel ca mulţi alţii, Bolliac a dovedit nu odată că este un bun român. Nu este de mirare că revoluţia din 1848, în Ţara Românească, îl găseşte în prima linie: este secretar al guvernului, vornic al Bucureştiului, membru al „Comisiei pentru liberarea ţiganilor”. După intervenţia străină, Bolliac ia calea exilului, stabilindu-se aproape de graniţa ţării natale, la Braşov.
    Aici el publică revista Espatriatul în care militează pentru colaborarea româno-maghiară. Iată ce spune el încă din primul număr, pe 25 martie, momentul în care generalul Iosif Bem, în cadrul campaniei de primăvară a reocupat Braşovul şi Sibiul (retradus din maghiară, căci nu am reuşit să găsesc varianta românească, originală):

  9. Cezar Bolliac, un partizan al reconcilierii româno-maghiare p.1
    Revoluţia din 1848 este considerată ca fiind unul dintre cele mai importante evenimente ale istoriei maghiare. Revoluţionarii maghiari, împreună cu reprezentanţi ai altor neamuri (polonezi, germani, evrei, chiar şi români) au ţinut piept cu succes atât armatelor austriece (pe care le-au învins în repetate rânduri) cât şi mişcărilor naţionale (române, croate, sârbe), care, sprijiniţi de Viena în spiritul „divide et impera”, au ridicat armele împotriva maghiarilor.Desigur, o parte mare din vină pentru această situaţie o poartă conducerea de la Buda: Kossuth şi colegii lui, au înţeles mult prea târziu că, în cazul în care doresc susţinerea celorlaltor naţionalităţi, trebuie să ajungă la un compromis.

  10. ungurii se agata de orice eveniment ,cat de mic ar fi el,ca nu prea au ce sarbatori.Cat despre personalitati,pe langa faptul ca majoritatea au facut parte din alte natiuni,ungurii ii comemoreaza mai ales pe dictatori si criminali pentru popoarele din jur precum Kosuth sau Horty.Trageti concluzia.

  11. Revolutia 1848- 2
    Unul dintre personalităţile marcante ale vremii, militant pentru colaborarea româno-maghiară, a fost Cezar Bolliac. Născut într-o familie mixtă: mama de origine greacă iar tatăl italian, la fel ca mulţi alţii, Bolliac a dovedit nu odată că este un bun român. Nu este de mirare că revoluţia din 1848, în Ţara Românească, îl găseşte în prima linie: este secretar al guvernului, vornic al Bucureştiului, membru al „Comisiei pentru liberarea ţiganilor”. După intervenţia străină, Bolliac ia calea exilului, stabilindu-se aproape de graniţa ţării natale, la Braşov.

  12. Revolutia 1848
    Revoluţia din 1848 este considerată ca fiind unul dintre cele mai importante evenimente ale istoriei maghiare. Revoluţionarii maghiari, împreună cu reprezentanţi ai altor neamuri (polonezi, germani, evrei, chiar şi români) au ţinut piept cu succes atât armatelor austriece (pe care le-au învins în repetate rânduri) cât şi mişcărilor naţionale (române, croate, sârbe), care, sprijiniţi de Viena în spiritul „divide et impera”, au ridicat armele împotriva maghiarilor. Desigur, o parte mare din vină pentru această situaţie o poartă conducerea de la Buda: Kossuth şi colegii lui, au înţeles mult prea târziu că, în cazul în care doresc susţinerea celorlaltor naţionalităţi, trebuie să ajungă la un compromis.

  13. de ce inaite de 1989 acesti unguri de la noi nu arbatoreau cu asa entuziasm ziua ungariei? acum sant toti mari patrioti maghiari si sarbatoresc si cele mai mici evenimente unguresti iar noi romani ne uitam la ei si ce facem?batem din gura si atat nimeni nu-i pune la respect pe acesti patrioti aparuti peste noapte

  14. ungurii nu sunt de vina ca fac manifestatii ample pe bani romanesti ci de vina sunt cei ce permit ca ei sa isi sarbatoreasca liderii ce au ucis zeci de mi de romani.
    Prefectura nu intervine cand e vorba de interzicerea lui Eminescu sau Bratianu sau Ferdinand la Carei si aproba impartirea orasului in perimetre etnice dar ingaduie iesirile maghiarimii!
    Conducerii judetene ii este rusine cu simbolurile si personalitatile romanesti si isi plimba oaspetii doar la criptele grofilor maghiari de la capleni unde e si nora lui horty miklos in timp ce muzeele motilor din marna scarisoara ianculesti sau dindesti sunt evitate constant.

  15. Ce sa sarbatoreasca daca nici macar o bruma de demnitate n-au? Caz concret cu individul ungur cu mutra de Jack Spintecatorul care l-a spinzurat pe Avram Iancu si n-a stat nici o zi la puscarie. Sau cu alt mongoloid, Victor Ponta, care il schimba pe prefectul roman de Covasna la comanda UDMR-ului. Sau cu alt mediocru, Bogdan Aurescu, care spune timid “inacceptabil” si atit, cind hoardele de unguri adunati la Budapesta declara Romania “stat islamic al Europei”. Cind vor veni la conducere adevaratii patrioti (si vor veni, nici o grija) atunci vom avea demnitate de tara si vom sarbatori si Revolutia de la 1848.

Lasă un răspuns

Connect with