Asculta acest articolDupă un timp foarte îndelungat, nepermis de îndelungat, președintele Iohannnis și-a făcut timp pentru liderii PNL și i-a invitat la Cotroceni. Din delegație au făcut parte foștii copreședinți, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, Ludovic Orban, dar și doi oponenți ai săi. Scopul nu este greu de ghicit. Cum domnul Klaus Iohannis a anunțat a anunțat deja că va candida pentru al doilea mandat, are nevoie de un vehicul politic funcțional.
În PNL, înaintea Consiliului Național din 4 august, au apărut fricțiuni. Ca orice conducător care vrea să-și consolideze și să-și securizeze poziția, Ludovic Orban a inițiat câteva modificări prin care conducerea centrală, restrânsă, poate demite președinții organizațiilor județene cu 50 plus 1 la sută. Cu o majoritate simplă.
Prin urmare președintele PNL își poate face o echipă a lui, formată din oameni fideli. Halal democrație de partid. PNL dorește cu tot dinadinsul să întreacă PSD-ul la disciplina de partid dirijată.
Nu știm ce s-a discutat între pereții capitonați ai Cotroceniului. Cert este că dacă un președinte de partid își fidelizează liderii județeni, dacă devine un conducător cu mână de fier, la o adică de ce nu ar pretinde să candideze la președinția României? De ce Klaus Iohannis și nu Ludovic Orban?
Există o cutumă. Președintele partidului este candidat din oficiu la primele două funcții în stat, la președinție și la funcția de prim ministru. Klaus Iohannis a fost desemnat candidat al PNL la președinție după ce a fost ales lider al PNL. La fel se procedează în PSD. Liderul își asumă reponsabilitatea de a se bate pentru funcțiile supreme în stat.
Problema, după patru ani de mandat prezidențial, se pune, sau ar trebui să se pună, în termeni duri, tranșanți. Din cei patru ani președintele a reușit să-și impună guvernul său doar un an. Și atunci, sub masca unui guvern tehnocrat, PNL a avut mai mult de pierdut decât de câștigat. După guvernarea Cioloș, PNL a obținut un scor dezamăgitor la alegerile parlamentare din 2016. Toată lumea a fost de acord că PNL a plătit polițele pentru guvernarea tehnocrată, lipsită de strălucire.
Dar și în interiorul PNL sunt multe polițe de plătit. Sunt grupuri și grupulețe, unele formate după apartenența la fostul PNL și fostul PDL, altele între liberalii din fostul PNL. Bușoi contra Orban, Gorghiu contra Turcan, grupul primarilor de mari orașe, greii din fostul PDL adunați în jurul lui Vasile Blaga, sunt doar câteva din posibilele tabere confruntaționiste din partidul în care Klaus Iohannis își pune speranța că îl va susține pentru obținerea unui nou mandat.
Atât președintele Iohannis, prin atitudinea lui distantă față de PNL, cât și Ludovic Orban, au devenit parte a problemei, nu soluție.
Atât Klaus Iohannis cât și liderul PNL trebuie să se reinventeze, ca persoane publice. Întrebarea se pune în termeni duri: este Ludovic Orban un politician de cursă lungă, este un lider în adevăratul sens al cuvântului? Dar Klaus Iohannis a făcut ceva pentru a-l susține pe liderul PNL, fie că a fost vorba despre Alina Gorghiu și Vasile Blaga, despre Raluca Turcan sau Ludovic Orban?
Președintele s-a ferit să arate că este partenerul PNL. Mai degrabă a înclinat spre USR, spre Dacian Cioloș și protestatari. PNL are toate motivele să fie supărat și chiar jignit în amorul propriu de atitudinea superioară afișată de președintele Iohannis.
Cu toate acestea, susținerea candidaturii sale pentru al doilea mandat este cea mai bună soluție. Pentru moment, PNL nu are altă variantă mai bună decât să-l susțină pe Klaus Iohannis. De asmenea, nici președintele nu are altă cale decât să meargă pe mâna PNL. Sunt condamnați să rămână împreună.
