Asculta acest articolProtopopiatul Ortodox Româna Oaş împreună cu Catedrala Ortodoxă din Negreşti Oaş organizează duminică, 6 decembrie, de la ora 17.00 un Concert de colinde. Evenimentul va avea loc la Catedrala Ortodoxă din Negreşti Oaş şi va fi susţinutul de următoarele grupuri corale< ASCOR Baia Mare, Grup Psaltic din Maramureş, Ansamblul Sânzienele, Grupul vocal Minisong, Corul Liceului Teoretic Negreşti Oaş, Corul Poliţiei de Frontieră şi Corul Catedralei din Negreşti Oaş.
Concertul va avea şi un scop caritabil. Din donaţiile caresevor face la finalul prezentării se vor oferi două burse pentru doi elevi cu rezultate foarte bune la învăţătură, de la şcolile din Negreşti Oaş.
Intrarea este liberă şi este aşteptată cu mare drag toată lumea pentru a primi vestea cea bună prin colindul strămoşesc.
3 comentarii
ROMÂNIA Anexa nr. 1.5. proiect
JUDEŢUL SATU MARE la Proiectul de hotărâre
Consiliul Judeţean Satu Mare nr. _______/2015
REPARTIZAREA PE UNITĂŢI DE CULT
a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor destinate pentru finanţarea plăţii contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult în anul 2015
-mii lei –
Cultul Nr. posturi Total sume alocate pentru finanţarea plăţii contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult pe anul 2015
Buget aprobat 2015 Influențe (+/-) Buget rectificat 2015
Cultul ortodox 216 2.320 -170,65 2.149,35
Cultul greco-catolic 78 838 -61,80 776,20
Cultul romano-catolic 90 967 -71,40 895,60
Cultul reformat 63 677 -50,05 626,95
Cultul penticostal 1 11 -1,00 10,00
Cultul evanghelic 4 43 -3,10 39,90
Cultul adventist 1 11 -1,00 10,00
TOTAL 453 4.867 -359,00 4.508,00
4.508,00
0,00
PREŞEDINTE, DIRECTOR EXECUTIV,
Ştef Mihai Adrian Hadady Éva Katalin
Ce nu spune BOR despre secularizarea din 1863
Vlad Petreanu 07/12/2015 POLITICĂ 107 comentarii
Faptul că BOR vrea bani de la buget pentru întreţinerea şi repararea lăcaşelor de cult n-ar trebui să provoace automat ostilitate. Nu-i prost cine cere. Dar când PF Daniel solicită plin de ţâfnă statului român “să dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donaţii date bisericii în mod liber” în schimbul acceptării impozitării veniturilor bisericii, sunt de spus câteva lucruri:
“Ce a luat statul” se cheamă, de fapt, secularizarea averilor mânăstireşti, la 1863. Secularizarea a fost o reacţie a statului român la evaziunea practicată de bisericile ortodoxe de pe teritoriul Principatelor Unite. Ce nu spune niciodată PF Daniel este că, la vremea respectivă, nici măcar nu exista Biserica Ortodoxă Română (care s-a constituit abia la 1872, dacă nu ştiaţi, iar Patriarhia a apărut hăt, în 1925), ci doar două mitropolii care erau subordonate Patriarhului Constantinopolului.
Cu 4 ani înainte, după actul Micii Uniri de la 1859, Înalta Poartă scutise aceste mitropolii din Principate de plata taxelor – taxe care, oricum, ajungeau la Constantinopol şi nu rămâneau în Muntenia sau Moldova. În faţa acestei sfidări, Cuza şi guvernul său (M.Kogălniceanu) au decis atunci trecerea în proprietatea statului a averilor mânăstireşti şi a moşiilor deţinute de biserici, oferind, în schimb, o compensaţie semnificativă, echivalentă cu veniturile mânăstirilor pe 10 ani. Biserica Ortodoxă Elenă a refuzat această compensaţie, sperând într-o intervenţie străină împotriva Bucureştiului, care nu s-a mai produs. Ulterior, pământurile astfel secularizate (aproximativ 25% din terenul arabil şi din pădurile Principatelor) au fost folosite inclusiv pentru împroprietărirea ţăranilor. (De remarcat, ca o paranteză, curajul şi determinarea oamenilor de stat care au făcut România modernă; azi nici să dai cu tunul nu mai găseşti aşa caractere.)
“Donaţiile date bisericii în mod liber” la care se referă PF Daniel includeau nu doar pământuri arabile, iazuri, păduri şamd făcute cadou de-a lungul veacurilor de diverşi boieri sau domnitori mânăstirilor închinate Constantinopolului din Valahia şi Moldova, ci şi satele aferente, ca să nu mai vorbim de zeci de mii de robi ţigani. Biserica din ţările române (românească sau grecească, oricum vreţi să-i ziceţi) a fost una dintre instituţiile care a beneficiat de sclavagism şi a exploatat robii până târziu în secolul XIX. Nu ştiu să-şi fi cerut vreodată iertare pentru asta. Să-l auzi acum pe PF Daniel că solicită revenirea la “donaţiile libere” care presupuneau robia şi munca forţată este îngrozitor.
Câteva cuvinte şi despre fondurile alocate BOR de către statul român, an după an. Aici sunt două mari categorii: banii pentru salarii şi banii pentru investiţii/construcţii/reparaţii.
Salariile clerului: acestea au început să fie plătite în baza unor legi adoptate destul de curând după secularizare – este vorba despre Legea clerului de mir şi a seminariilor, care prevedea salarizarea preoţilor de la bugetul de stat, şi de Legea pentru reglementarea proprietăţilor rurale, potrivit căreia parohiile au primit un lot de pământ cultivabil, aşa-numita sesie parohială. După secularizare şi după eliberarea robilor, călugării şi preoţii nu mai aveau posibilitatea să se întreţină, aşa că statul a intervenit. Deci salariile date de stat şi pământurile acordate compensează constant, deja de 150 de ani încoace, secularizarea.
În 2016, de exemplu, salariile personalului de cult (nu doar BOR) vor depăşi 315 milioane de lei, în creştere semnificativă de la 278 de milioane anul ăsta (sursa).
Cât despre banii daţi de stat pentru “investiţii”, aici, în esenţă, lucrurile sunt incorecte, deoarece afacerile BOR sunt scutite de taxare tocmai cu condiţia ca profitul să fie folosit pentru reparaţii/construcţie de lăcaşuri de cult. Aş vrea să fiu bine înţeles: eu nu consider c-ar fi vreo problemă dacă statul ar contribui punctual pentru repararea/restaurarea unor biserici-monument, de mare valoare şi semnificaţie pentru cultura românească (asta ar putea fi foarte bine treaba Ministerului Culturii, de pildă). Dar să verşi cu găleata sute de milioane de lei anual unei instituţii pe care ai scutit-o de taxe tocmai ca să-şi reinvestească profitul, asta e o porcărie, cu atât mai mult cu cât BOR a devenit un business redutabil în ultimii ani, având în proprietate aproape 80.000 de hectare de păduri şi ogoare, restaurante, hoteluri, ferme şi ateliere, organe de presă şi, ce chestie, chiar şi agenţii de turism. În ciuda acestei stări de fapt, în 2014 BOR a primit suplimentar de la stat 148 milioane de lei, iar în 2015, 177 milioane de lei.
De asemenea, să nu uităm că BOR primeşte bani nu doar de la guvern, ci şi de la primării şi de la Consiliile Judeţene, instituţii învestite cu autoritate de cetăţeni, dar care nu întreabă niciodată cetăţenii ce părere au şi cum ar vrea să le fie investiţi, de fapt, banii.
În 2014, de exemplu, “cele mai darnice autorităţi locale cu bugetul bisericilor au fost Primăria sectorului 1 din Bucureşti, cu peste 3,2 milioane euro alocaţi bisericilor, Consiliul Judeţean Hunedoara (peste 900.000 de euro), Consiliul Judeţean Cluj (aproape 800.000 de euro), Consiliul Judeţean Harghita (aproape 700.000 de euro) şi Primăria Bacău (peste 630.000 de euro) – sursa“.
Cum ar fi ca toate afacerile din România să fie nu doar scutite de taxe dacă reinvestesc profitul, ci să mai primească şi ajutor de la stat pentru diverse reparaţii ale sediilor lor?
Sigur că n-ar trebui să privim Biserica drept o afacere, doar că şefii BOR aşa par s-o considere din ce în ce mai mult – şi se şi comportă din ce în ce mai des ca nişte şefi de corporaţie. Imaginea care ilustrează acest articol (sursa) reprezintă o nouă achiziţie a BOR – un Mercedes de peste 63.000 de euro pentru Mitropolitul Ardealului. Ştim că această maşină atât de scumpă nu e decât un detaliu în revărsarea de ciocoism şi ipocrizie care îneacă BOR în ultimii ani. Păcat.
Patriarhia, în centrul unui nou scandal: nu poate să justifice aproape 3 milioane de lei din banii primiţi de la stat