Asculta acest articol
Comisia Europeană confirmă că a primit plângeri în legătură cu procesul de liberalizare a pieţei de electricitate din România şi, totodată, a trimis autorităţilor române o scrisoare pe 26 ianuarie privind ridicarea restricţiilor de export impuse Hidroelectrica. Așa a declarat pentru Agerpres, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, în urma solicitării către biroul de presă al Executivului european de precizări cu privire la sesizările primite referitoare la procesul de liberalizare a pieţei de electricitate din România.
Țării noastre i se cere modificarea unor prevederi care pot avea efectul restricţiilor la export
Executivul european a trimis autorităţilor române, pe 26 ianuarie, o scrisoare privind modul în care România armonizează legislaţia naţională cu cea europeană în privinţa comerţului cu energie. În plus, Comisia poartă în prezent dialoguri cu autorităţile române pentru a se asigura că legislaţia din România din domeniul schimburilor de energie este armonizată cu cea europeană, având în vedere şi decizia Curţii Europene de Justiţie din 17 septembrie 2020, în cazul C-648/18 ‘Hidroelectrica’.
Fără aceste modificări în legislaţie, unele prevederi pot avea efectul restricţiilor la export, consideră Comisia Europeană.
“În data de 17 septembrie 2020, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză Hidroelectrica în procesul cu ANRE, având ca obiect restricţiile impuse de reglementator cu privire la exporturile de energie electrică, în cauza C-648/18 (Trimitere preliminară – Piaţa internă a energiei electrice – Libera circulaţie a mărfurilor – Articolul 35 TFUE – Restricţii cantitative la export – Măsuri cu efect echivalent – Măsură naţională care impune producătorilor de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă exclusiv pe o piaţă concurenţială centralizată din statul membru în cauză)”, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.
În motivarea hotărârii, Curtea a precizat că “Articolele 35 şi 36 TFUE trebuie să fie interpretate în sensul că o legislaţie naţională care, astfel cum este interpretată de autoritatea însărcinată cu aplicarea sa (ANRE), impune producătorilor naţionali de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă pe platformele administrate de singurul operator al pieţei naţionale de energie electrică desemnat constituie o măsură cu efect echivalent unei restricţii cantitative la export, care nu este susceptibilă să fie justificată pe motive de siguranţă publică, în măsura în care o astfel de legislaţie nu este proporţională cu obiectivul urmărit.
Mai mult, CJUE a considerat că modul de interpretare al ANRE a avut efectul de a lipsi producătorii români de energie electrică care au obţinut licenţe de trading în alte state membre, ale căror pieţe de energie electrică au o funcţionare cuplată cu cea din România, de posibilitatea de a tranzacţiona bilateral energia electrică.
“Consider că s-a făcut un pas foarte important înspre normalitate şi înspre o realitate pentru care Hidroelectrica luptă de mulţi ani şi pe care o doreşte definitivă – piaţa liberă de energie. Prin liberalizare, se elimină decalajele dintre preţurile de pe pieţele din România şi cele din alte state membre, principalul beneficiar al acestui preţ corect fiind, în cele din urmă clientul. Tendinţa şi dorinţa europeană se îndreaptă către comerţ liber intra-comunitar, cu restricţii minime, fără intervenţii arbitrare de natură să distorsioneze fluxul economic natural. Doar piaţa liberă, privită în context incluziv – naţională, regional, europeană, este cea care garantează un preţ corect atât pentru cei care produc, cât şi pentru cei care consumă energie – a afirmat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica. Concurenţa între jucători, balanţa dintre cerere şi ofertă, contextul şi condiţiile de producţie sunt cele care reglează valoarea energiei şi fluxul import-export.
Fii primul care comentează