Image 1
Image 2

Codul Patrimoniului Cultural va fi redactat în doi ani

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Codul Patrimoniului Cultural va fi redactat în doi ani, a anunţat, miercuri, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), Ştefan Bâlici.

“Codul Patrimoniului Cultural, un proiect atât de important, care a mai apărut în agenda publică în câteva rânduri în ultimii zece ani, sperăm că va ajunge la etapa finală şi datorită unei finanţări din fonduri europene, prin care demersul de redactare se va putea materializa într-un interval de timp scurt, doi ani de zile”, a spus Bâlici.

Directorul general al INP, care participă miercuri la Forumul Anului European al Patrimoniului Cultural în România, găzduit de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, a evidenţiat că acest cod va putea fi realizat pe “o bază largă, profesională şi publică”.

“Aşadar, tot efortul pe care îl vom face împreună, care a început deja de multă vreme, dar anul acesta, prin dezbaterile organizate de institut, sperăm să ducă la propuneri concrete care să poată fi transmise elaboratorilor Codului Patrimoniului Cultural. Vom putea să avem astfel o bază largă, profesională şi publică, pentru nişte propuneri care să se reflecte în viitorul cadru legislativ al patrimoniului cultural. Codul Patrimoniului nu este doar un nou act normativ. Este un act care înlocuieşte, sintetizează şi transformă într-o manieră coerentă toată legislaţia sectorului. Deci, un moment extrem de important”, a spus Ştefan Bâlici.

Fostul ministru al Culturii Corina Şuteu anunţa, în urmă cu doi ani, că Tezele Codului Patrimoniului Cultural au fost aprobate de Guvern.

Ministerul Culturii preciza atunci că aceste teze constituie o etapă prealabilă şi obligatorie în vederea redactării Codului Patrimoniului Cultural, având la bază următoarele principii: principiul resursei non-regenerabile şi al dezvoltării durabile; principiul interesului public şi al responsabilităţilor statului; principiul diversităţii şi al complementarităţii identităţilor culturale, fără discriminare; principiul responsabilităţilor cetăţeneşti echitabile în protejarea patrimoniului cultural; principiul unităţii dintre patrimoniul cultural şi contextul său; principiul autenticităţii; principiul specializării; principiul educaţiei; principiul incluziunii şi al accesibilităţii; principiul identităţii şi al priorităţii tratatelor internaţionale.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

Crearea și impactul Camerei de Comerț și Industrie din Satu Mare (1927-1936)

IFPLUS CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE SATU MARE

Înființarea Camerei de Comerț și Industrie din Satu Mare (1927-1936)

Imediat după unire, orașul Satu Mare a simțit lipsa unei Camere de comerț și de industrie, care, deși întârziată cu opt ani, a fost înființată în octombrie 1927, având până atunci atribuțiile îndeplinite de expositura din Oradea, iar sub conducerea președintelui Emil Tișcă, Camera a dezvoltat activități semnificative, inclusiv înființarea unei burse de mărfuri și a Sindicatului exportatorilor de vite, în pofida unei întreruperi de doi ani și a provocărilor politice și administrative.

This content is for IZ Digital+Print, IZ Duminica si IZ Plus 1 An, IZ PLUS 3 LUNI, IZ PLUS ANUAL, IZ Plus Lunar, IZ Plus si Ziarul Digital 1 An, IZ+ <35, IZ+ si IZ PDF 1 An, IZ+ si IZ PDF 3 luni, IZ+ si IZ PDF Lunar, IZ+ si PDF <35 1 Luna, IZ+ si Tiparit si PDF 1 An, IZ+ si Tiparit si PDF 3 Luni, and IZ+ si Tiparit si PDF Lunar members only.
Log In Join Now