Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Unul dintre secretele succesului în politică este arta de a ști realiza coaliții temporare. Niciun politician adevărat nu va recunoaște vreodată că are proiecte pe termen scurt. USL era proiectată să reziste până în 2020, cu posibilitate de prelungire încă 20 de ani. Povești de adormit alegătorii.

Legea alegerilor locale, modificată astfel încât președinții de consilii județene nu mai sunt aleși prin vot direct, ci din rândul consilierilor județeni, pun la încercare abilitatea politicienilor și flexibilitatea partidelor de a se antrena în alianțe pragmatice. Ca în situația republicilor parlamentare, contează doar cine cu cine se aliază a doua zi după vot. Promisiuni, calcule, angajamente scrise și nescrise pot fi multe. Toate sunt importante, dar în această fază fiecare vrea să-l păcălească pe altul.

Când s-a decis alegerea  președinților de consilii județene   prin vot direct,  s-a spus că se renunță la alegerea lui prin votul consilierilor pentru că partidele mici, dar și unii consilieri de la partidele mari, își vindeau voturile ca la târg. Pe urmă, când s-a trecut la votul direct, s-a spus că președintelui i se acordă prea multă putere și crește riscul să devină “baron local”.  După două rânduri de alegeri, s-a ajuns la concluzia că, totuși,  pentru un județ “republica parlamentară“ este mai potrivită. Așadar, se revine la vechea târguială.

Nu întotdeauna socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Alegătorii votează, partidele de conformează. La Satu Mare sunt previzibile două variante. Pe de o parte, PSD, ALDE și UNPR este normal să-și dorească să meargă împreună. Cum la nivel național UDMR și PNL par să fie în aceeași tabără, este normal să fie aliate și să încerce formarea unei  majorități în care să coopteze și PMP.

Lucrurile par simple la alegerea conducerii CJ. Se însumează numărul consilierilor din cele două tabere și cine are cu unul în plus alege președintele și vicepreședinții. Dacă nu trădează nimeni. PSD, ALDE și UNPR trebuie să obțină împreună 17 conslieri. La fel și UDMR, PNL. PMP, dacă trece pragul electoral, înclină balanța într-o parte sau alta. Fiecare tabără are nevoie de 17 consilieri din 33. Dacă și alte partide trec pragul electoral, negocierile devin și mai complicate.

Bazându-se pe situația de acum, echilibrul este fragil. Fiecare bloc poate obține majoritatea simplă. Nu însă fără o coaliție temporară. Ea poate fi realizată pe față sau tacit. Fiecare poate negocia cu fiecare. Sau, în jargon politic, fiecare poate juca la două capete. Pentru un post, un aliat de nădejde se poate transforma peste noapte în trădător.

Lupta fiind atât de strânsă, partidele se vor bate pentru fiecare vot al cetățenilor. Cum pot fi lămuriți oamenii să voteze cu un partid? În primul rând se iau în calcul voturile venite din rândul membrilor. La consiliul județean, votându-se o listă, nu persoane, votul este aproape sută la sută politic. Locomotivele sunt în primul rând candidații de primari, și abia în al doilea rând liderii partidelor, deveniți capi de liste. Putem bănui că la UDMR, PSD, PNL, ALDE, în capul listei se vor afla liderii județeni, acum parlamentari. Senatorii Pataki  Csaba și Romeo Nicoară, la UDMR și PNL, deputații Octavian Petric și Ovidiu Silaghi la PSD și ALDE. După alegeri, ei pot opta pentru una din funcții, parlamentari sau consilieri județeni. Probabil va fi o excepție la ALDE, cap de listă fiind Adrian Ștef, actualul președinte al CJ. La PMP cel mai probabil cap de listă va fi președintele organizației Ioan Sălăgean, fost consilier județean. La consiliile locale capi de liste vor fi obligatoriu candidații la funcțiile de primari.

Cam în acest format se va merge în alegerile locale. Amestecându-se interesele de partid cu cele personale, este greu de apreciat acum modul în care se vor forma coalițiile.