17.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 01.40 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 03.00 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Dispariţie sau crimă 2. 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu. 05.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Gergely Csaba, Tillinger Ştefan. Titlul emisiuni: Pictura – O stare a sufletului. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu. 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Tiberiu Vălean. Titlul emisiunii: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, La Poessis a avut loc Forumul Economic Invest. 16.40 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blajan. Titlul emisiunii: Popicari de la CSM încep un nou sezon. 18.30 Audienţe în direct (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu.

Coaliţii temporare

Scris de Dumitru Păcuraru, 29 februarie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Unul dintre secretele succesului în politică este arta de a şti realiza coaliţii temporare. Niciun politician adevărat nu va recunoaşte vreodată că are proiecte pe termen scurt. USL era proiectată să reziste până în 2020, cu posibilitate de prelungire încă 20 de ani. Poveşti de adormit alegătorii.

Legea alegerilor locale, modificată astfel încât preşedinţii de consilii judeţene nu mai sunt aleşi prin vot direct, ci din rândul consilierilor judeţeni, pun la încercare abilitatea politicienilor şi flexibilitatea partidelor de a se antrena în alianţe pragmatice. Ca în situaţia republicilor parlamentare, contează doar cine cu cine se aliază a doua zi după vot. Promisiuni, calcule, angajamente scrise şi nescrise pot fi multe. Toate sunt importante, dar în această fază fiecare vrea să-l păcălească pe altul.

Când s-a decis alegerea  preşedinţilor de consilii judeţene   prin vot direct,  s-a spus că se renunţă la alegerea lui prin votul consilierilor pentru că partidele mici, dar şi unii consilieri de la partidele mari, îşi vindeau voturile ca la târg. Pe urmă, când s-a trecut la votul direct, s-a spus că preşedintelui i se acordă prea multă putere şi creşte riscul să devină “baron local”.  După două rânduri de alegeri, s-a ajuns la concluzia că, totuşi,  pentru un judeţ “republica parlamentară“ este mai potrivită. Aşadar, se revine la vechea târguială.

Nu întotdeauna socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Alegătorii votează, partidele de conformează. La Satu Mare sunt previzibile două variante. Pe de o parte, PSD, ALDE şi UNPR este normal să-şi dorească să meargă împreună. Cum la nivel naţional UDMR şi PNL par să fie în aceeaşi tabără, este normal să fie aliate şi să încerce formarea unei  majorităţi în care să coopteze şi PMP.

Lucrurile par simple la alegerea conducerii CJ. Se însumează numărul consilierilor din cele două tabere şi cine are cu unul în plus alege preşedintele şi vicepreşedinţii. Dacă nu trădează nimeni. PSD, ALDE şi UNPR trebuie să obţină împreună 17 conslieri. La fel şi UDMR, PNL. PMP, dacă trece pragul electoral, înclină balanţa într-o parte sau alta. Fiecare tabără are nevoie de 17 consilieri din 33. Dacă şi alte partide trec pragul electoral, negocierile devin şi mai complicate.

Bazându-se pe situaţia de acum, echilibrul este fragil. Fiecare bloc poate obţine majoritatea simplă. Nu însă fără o coaliţie temporară. Ea poate fi realizată pe faţă sau tacit. Fiecare poate negocia cu fiecare. Sau, în jargon politic, fiecare poate juca la două capete. Pentru un post, un aliat de nădejde se poate transforma peste noapte în trădător.

Lupta fiind atât de strânsă, partidele se vor bate pentru fiecare vot al cetăţenilor. Cum pot fi lămuriţi oamenii să voteze cu un partid? În primul rând se iau în calcul voturile venite din rândul membrilor. La consiliul judeţean, votându-se o listă, nu persoane, votul este aproape sută la sută politic. Locomotivele sunt în primul rând candidaţii de primari, şi abia în al doilea rând liderii partidelor, deveniţi capi de liste. Putem bănui că la UDMR, PSD, PNL, ALDE, în capul listei se vor afla liderii judeţeni, acum parlamentari. Senatorii Pataki  Csaba şi Romeo Nicoară, la UDMR şi PNL, deputaţii Octavian Petric şi Ovidiu Silaghi la PSD şi ALDE. După alegeri, ei pot opta pentru una din funcţii, parlamentari sau consilieri judeţeni. Probabil va fi o excepţie la ALDE, cap de listă fiind Adrian Ştef, actualul preşedinte al CJ. La PMP cel mai probabil cap de listă va fi preşedintele organizaţiei Ioan Sălăgean, fost consilier judeţean. La consiliile locale capi de liste vor fi obligatoriu candidaţii la funcţiile de primari.

Cam în acest format se va merge în alegerile locale. Amestecându-se interesele de partid cu cele personale, este greu de apreciat acum modul în care se vor forma coaliţiile.

Abonează-te acum Online!