18.01.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 01.30 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 03.00 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 04.50 Cultură – 10x10 Născut în România 05.50 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Liviu Ciupe. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Eva Laczko, invitat: Erdei D. Istvan. Titlul emisiuni: Cum va fi bugetul din care se va gospodări România în 2019? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Vasile Fănăţean. Titlul emisiunii: Aspecte sesizate în cursul controalelor gărzii de mediu. 10.00 La Psiholog cu Mihaela Ghiţă, invitat: Delia Danea.Titlul emisiuni: Stabilirea priorităţilor.Ce e important pentru tine? 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas. Titlul emisiunii: Ministranţii diecezei au învheiat un an bogat. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 14.30 Teleshopping 14.50 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Romeo Nicoară. Titlul emisiuni: Romeo Nicoară – raport la 753 de zile. 16.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan. Titlul emisiunii: Despre planurile sătmărenilor la şah in 2019. 16.40 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură

Coaliţii temporare

Scris de Dumitru Păcuraru, 29 februarie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Unul dintre secretele succesului în politică este arta de a şti realiza coaliţii temporare. Niciun politician adevărat nu va recunoaşte vreodată că are proiecte pe termen scurt. USL era proiectată să reziste până în 2020, cu posibilitate de prelungire încă 20 de ani. Poveşti de adormit alegătorii.

Legea alegerilor locale, modificată astfel încât preşedinţii de consilii judeţene nu mai sunt aleşi prin vot direct, ci din rândul consilierilor judeţeni, pun la încercare abilitatea politicienilor şi flexibilitatea partidelor de a se antrena în alianţe pragmatice. Ca în situaţia republicilor parlamentare, contează doar cine cu cine se aliază a doua zi după vot. Promisiuni, calcule, angajamente scrise şi nescrise pot fi multe. Toate sunt importante, dar în această fază fiecare vrea să-l păcălească pe altul.

Când s-a decis alegerea  preşedinţilor de consilii judeţene   prin vot direct,  s-a spus că se renunţă la alegerea lui prin votul consilierilor pentru că partidele mici, dar şi unii consilieri de la partidele mari, îşi vindeau voturile ca la târg. Pe urmă, când s-a trecut la votul direct, s-a spus că preşedintelui i se acordă prea multă putere şi creşte riscul să devină “baron local”.  După două rânduri de alegeri, s-a ajuns la concluzia că, totuşi,  pentru un judeţ “republica parlamentară“ este mai potrivită. Aşadar, se revine la vechea târguială.

Nu întotdeauna socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Alegătorii votează, partidele de conformează. La Satu Mare sunt previzibile două variante. Pe de o parte, PSD, ALDE şi UNPR este normal să-şi dorească să meargă împreună. Cum la nivel naţional UDMR şi PNL par să fie în aceeaşi tabără, este normal să fie aliate şi să încerce formarea unei  majorităţi în care să coopteze şi PMP.

Lucrurile par simple la alegerea conducerii CJ. Se însumează numărul consilierilor din cele două tabere şi cine are cu unul în plus alege preşedintele şi vicepreşedinţii. Dacă nu trădează nimeni. PSD, ALDE şi UNPR trebuie să obţină împreună 17 conslieri. La fel şi UDMR, PNL. PMP, dacă trece pragul electoral, înclină balanţa într-o parte sau alta. Fiecare tabără are nevoie de 17 consilieri din 33. Dacă şi alte partide trec pragul electoral, negocierile devin şi mai complicate.

Bazându-se pe situaţia de acum, echilibrul este fragil. Fiecare bloc poate obţine majoritatea simplă. Nu însă fără o coaliţie temporară. Ea poate fi realizată pe faţă sau tacit. Fiecare poate negocia cu fiecare. Sau, în jargon politic, fiecare poate juca la două capete. Pentru un post, un aliat de nădejde se poate transforma peste noapte în trădător.

Lupta fiind atât de strânsă, partidele se vor bate pentru fiecare vot al cetăţenilor. Cum pot fi lămuriţi oamenii să voteze cu un partid? În primul rând se iau în calcul voturile venite din rândul membrilor. La consiliul judeţean, votându-se o listă, nu persoane, votul este aproape sută la sută politic. Locomotivele sunt în primul rând candidaţii de primari, şi abia în al doilea rând liderii partidelor, deveniţi capi de liste. Putem bănui că la UDMR, PSD, PNL, ALDE, în capul listei se vor afla liderii judeţeni, acum parlamentari. Senatorii Pataki  Csaba şi Romeo Nicoară, la UDMR şi PNL, deputaţii Octavian Petric şi Ovidiu Silaghi la PSD şi ALDE. După alegeri, ei pot opta pentru una din funcţii, parlamentari sau consilieri judeţeni. Probabil va fi o excepţie la ALDE, cap de listă fiind Adrian Ştef, actualul preşedinte al CJ. La PMP cel mai probabil cap de listă va fi preşedintele organizaţiei Ioan Sălăgean, fost consilier judeţean. La consiliile locale capi de liste vor fi obligatoriu candidaţii la funcţiile de primari.

Cam în acest format se va merge în alegerile locale. Amestecându-se interesele de partid cu cele personale, este greu de apreciat acum modul în care se vor forma coaliţiile.

Abonează-te acum Online!