Asculta acest articol Mai devreme cu câteva zile de începerea campaniei electorale oficiale, natura s-a dezlănțuit în câteva județe astfel că oamenii au sărbătorit Sfintele Paști cu gospodăriile inundate. A doua zi de Paști, cum era și normal în opinia premierului Ponta, autoritățile centrale au rămas acasă, în sânul familiei. De sinistrați s-au ocupat jandarmii, pompierii și probabil autoritățile locale. Greii s-au deplasat în zonele calamitate abia a treia zi de Paști.
Nu există încălțăminte de campanie electorală mai potrivită decât cizma. I-am văzut de-a lungul anilor aproape pe toți prim miniștri în cizme. L-am văzut și pe președintele Băsescu. Fostul premier Tăriceanu a rămas celebru printr-o nefericită replică dată unei femei rămase fără casă, ceva de genul “Ce vrei, să stai la hotel?”. L-am văzut pe președintele Băsescu certându-se cu sinistrații, făcând-o lenșă pe o profesoară. L-am văzut pe Emil Boc dând la lopată.
În sfârșit, i-a venit vremea și lui Victor Ponta să ia țara la picior încălțat cu cizme de cauciuc. S-a deplasat în Teleorman, județul lui Liviu Dragnea. Din prima luare de contact cu realitatea oficialii au constatat că lipsesc digurile. Lipsa digurilor este principala cauză a deselor inundații de pe întreg cuprinsul țării. În ciuda faptului că de-a lungul anilor s-au alocat sume uriașe pentru drenaje, pentru îndiguiri. S-au dus sute de milioane de euro pe lucrări care nu se văd. :i se vor mai duce. Chiar și ieri, conducerea guvernului a hotărât că trebuie să se facă urgent diguri. :i se vor face, probabil tot ca până acum, adică de mântuială. Dacă se fac lucruri ca lumea nu mai sunt inundații și dacă nu sunt inundații nu se dau bani pentru diguri. Este un cerc vicios, un cerc în care se aruncă bani aproape sistematic. Fiecare guvern mai cârpește ceva.
Imaginile politicienilor în cizme sunt emblematice. Ele denotă mai degrabă lipsa măsurilor luate din timp împotriva calamităților naturale decât grija subită față de oamenii aflați la necaz. Iernile și primăverile ultmilor ani au fost, totuși, blânde cu guvernanții. Au fost doar câteva situații mai deosebite din care guvernul nu a ieșit foarte șifonat. Dar pe ansamblu, 2014 nu se arată un an prea generos cu realizările. S-au făcut foarte puține lucruri de la instalarea guvernelor Ponta. Nu se vor tăia foarte multe panglici în 2014. Se dau în folosință doar câțiva kilometri de autostradă. S-au finalizat lucrări demarate în timpul Guvernului PDL. Investiții străine sunt extrem de puține pentru ca guvernul să-și facă din ele un titlu de glorie.
Așadar, pe ce își va baza puterea campania electorală? Are câteva puncte de reper. Creșterea economică din 2013, cea mai mare din UE, deși este o abstracțiune, dă bine într-o campanie. Creșterea pensiilor, majorarea sau întregirea salariilor, de asemenea, sunt puncte tari în campania electorală. Restul vine de la sine. Autoritățile locale nu duc lipsă de realizări, minuscule, fără importanță, dar cu impact electoral dacă sunt bine prezentate. Este de datoria opoziției să explice cum stau lucrurile în realitate.
Pornind în campanie încălțați cu cizme de cauciuc, guvernanții sfârșesc de regulă prin a fi târâți, metaforic, în mocirlă de adversari. Actuala campanie ce începe peste două zile promite din toate punctele de vedere să fie una dintre cele mai murdare. Nici cizmele până la gât nu-i vor apăra de noroaiele ce se vor revărsa timp de o lună de zile, neîntrerupt.
