Cine stabileşte data alegerilor locale? | Informaţia Zilei

Cine stabileşte data alegerilor locale?

Scris de Dumitru Păcuraru, 14 mai 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Atinse rând pe rând de pandemie, deşi există pericolul revenirii unui al doilea val şi mai puternic, nu există un plan unic la scară planetară de relaxare a măsurilor. Nu reuşeşte nici UE să stabilească norme valabile pentru toate ţările.

Este de înţeles, aşadar, că nici parlamenarii din partide diferite nu reuşesc să ajungă la un consens. Lumea s-ar fi aşteptat ca măsurile de relaxare să intre în vigoare la data anunţată, 15 mai.

Din motive greu de înţeles, cei de la guvern au uitat că legea trebuie să mai stea trei zile după ce este publicată în Monitorul Oficial.

Pe bună dreptate, opoziţia a speculat această greşeală. Parlamentarii simt că se apropie alegerile şi, de acasă, au intrat deja direct în campania electorală.

  Nu a fost de ajuns scandalul pe trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă că tot în această perioadă a apărut o dispută aprinsă pe data alegerilor locale.

Dacă nu apărea pandemia, acum eram în campanie electorală pentru alegerea primarilor, a preşedinţilor de consilii judeţene, a consilierilor locali şi judeţeni. Coronavirusul prelungeşte mandatele aleşilor locali până la o dată încă necunoscută. La un monent dat guvernul a anunţat că alegerile se vor organiza în cel mult şase luni după ridicarea stării de urgenţă. Disputa se amplifică. Cine stabileşte data alegerilor locale? Parlamentul sau Guvernul?  Va decide Curtea Constituţională? 

Poate că, totuşi, se va ajunge la un compromis între partide. La urma urmei de ce contează atât de mult data alegerilor? Ar fi câteva motive.

Partidele de opoziţie au interesul ca alegerile să fie cât mai târziu. Cu cât se amână mai mult cu atât mai mult se erodează guvernul.

Este clar că 2020 va unul dintre cei mai grei ani. Muncă mai puţină, bani mai puţini în trezoreria statului.  Dacă nu sunt bani nu sunt nici rezultate. Mai vine şi 1 septembrie, dată la care trebuiau majorate pensiile.

Este greu de anticipat cum vor gândi alegătorii. Indiferent de data alegerilor, pretenţiile, aşteptările alegătorilor sunt aceleaşi.

Dacă opoziţia mizează pe greutăţile pe care le va avea de întâmpinat guvernul, s-ar putea ca populaţia să înţeleagă şi să aprecieze eforturile pe care le-a făcut guvernul într-o perioadă foarte grea.

Ne aducem aminte că PSD, Pro România şi ALDE au ameninţat PNL că imediat după terminarea stării de urgenţă, probabil şi a stării de alertă, vor înainta o moţiune de cenzură.  Cum cele trei partide, plus independenţii şi parlamentarii de la Minorităţi au majoritate în parlament, căderea guvernului Orban poate fi luată în calcul. Este posibil ca şi UDMR să fie interesat să cadă guvernul PNL.

  Este foarte important cine organizează alegerile. Partidul de guvernare are o şansă în plus.

Să nu uităm că anul acesta vor avea loc şi alegeri parlamentare.

PSD este foarte priceput la oferirea de cadouri electorale. Măsurile de susţinere a angajaţilor şi angajatorilor prezentate de liderul PSD pot fi scheletul unui program de guvernare. Social democraţii au şi capacitatea şi curajul, ca să nu spunem inconştienţa, de a realiza un program electoral şi mai populist decât cel cu care, conduşi de Liviu Dragnea, au câştigat alegerile în urmă cu patru ani.

În această perioadă există o unanimitate în a spune că lumea se va schimba după pandemia de coronavirus. Poate că lumea se va schimba, nu însă şi politicienii.

Însuşi faptul că nu pot cădea de acord asupra unei simple date, a alegerilor locale, arată că nici cel mai periculos virus nu-i poate schimba.

Abonează-te acum Online!
  • Dacă vrei ca reclama ta să apară aici, sună la 0745.657.429 sau 0744.55.2345