Asculta acest articolToată lumea. PSD se teme că s-ar putea să trădeze câţiva parlamentari momiţi de Victor Ponta şi astfel să treacă moţiunea şi să cadă guvernul. PNL se teme că ALDE şi Pro România ar putea trăda trecând alături de PSD. Suspiciuni de trădare din toate direcţiile, în toate partidele.
Azi se dă votul. Deci vine momentul adevărului. Dimineaţă se strigă catalogul. Cel mai important lucru pentru fiecare tabără este prezenţa în parlament a întregului dispozitiv. Victoria sau înfrângerea depinde de câteva voturi, poate chiar de unul singur.
De zile întregi numărul 233 a devenit o piatră de hotar între putere şi opoziţie. Actualul parlament, ales în toamna anului 2016, are 328 de deputaţi şi 136 de senatori. Câtă vreme PSD era întreg, iar ALDE era un partener de nădejde, guvernul părea de nezdruncinat.
Majoritatea parlamentară s-a păstrat şi după înfiinţarea Pro România şi Victor Ponta a început să ia parlamentar după parlamentar de la PSD până a reuşit să-şi facă un grup parlamentar consistent.
Lovitura de graţie a venit din partea lui Tăriceanu. Odată cu ieşirea ALDE de la guvernare majoritatea parlamentară se susţine la limită, prin negocieri personale.
Simpla numărătoare a parlamentarilor nu mai oferă tabloul exact al raportului dintre putere şi opoziţie, aleşii lăsându-se purtaţi de interese personale de moment, votând cum doreau, fără să ţină seama de apartenenţa la un partid. Singura modalitate de a afla dacă guvernul mai are sau nu o susţinere parlamentară este moţiunea de cenzură.
Aşadar, dacă joi spre seară după vot într-o urnă se adună 233 de bile negre anti-PSD guvernul este considerat demis. Dacă este doar cu una mai puţin, adică 232, Viorica Dăncilă rămâne prim ministru, iar opoziţia, făcută de râs, cu onoarea pătată, va căuta trădătorii. Unde altundeva să-i caute decât în rândurile ALDE şi Pro România?
Dacă moţiunea trece trădătorii vor fi căutaţi în rândurile PSD, dar contează prea puţin. Întreaga atenţie se va concentra pe formarea unui nou guvern. Victor Ponta a anunţat din timp că nu votează un guvern avându-l pe Ludovic Orban prim ministru. În plină campanie prezidenţială începe o vânzoleală cum nu s-a mai văzut. În acest timp guvernul Dăncilă rămâne în funcţiune.
Adoptarea sau respingerea moţiunii va avea consecinţe majore în desfăşurarea campaniei electorale şi deciderea candidaţilor care vor intra în turul doi.
Dacă guvernul cade, PSD poate reacţiona în două feluri:
– se demobilizează complet, nu se implică în campanie, Viorica Dăncilă nu intră în turul doi;
– PSD se enervează, intră cu toată forţa şi în campanie, Dăncilă intră în turul doi, chiar dacă pierde alegerile prezidenţiale devine cel mai puternic partid de opoziţie, aşteptând să recâştige alegerile locale şi parlamentare de anul viitor.
PSD pare să fie în centrul atenţiei, în realitate trebuind să ne concentrăm pe PNL, ca viitoare primă vioară a unei eventuale coaliţii de guvernare. PNL a iniţiat moţiunea de cenzură, a reuşit să adune peste 233 de semnături şi are o propunere de prim ministru. Dacă moţiunea trece, Ludovic Orban va fi desemnat cu formarea guvernului. Dacă noul guvern va trece de Parlament, PNL devine principalul partid de guvernare, foarte probabil ca guvern minoritar susţinut de o fragilă majoritate parlamentară. Ponta şi Tăriceanu devin personaje importante, profitând şi de situaţia din PSD, dar atenţi şi la raporturile dintre PNL şi USR. Despre rolul rezervat preşedintelui Iohannis vom vorbi după votul de azi din Parlament.
