00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Mariana Săllăgean, Beniamin Urs, Horia Adrian Ungur. Titlul emisiunii: Ce decizii au luat liderii coaliţiei PSD-ALDE? (reluare) 01.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Bogdan Georgescu. Titlul emisiunii: Scriitorii de expresie maghiară din Carei sunt mai cunoscuţi în Ungaria. 02.25 Ne Cheamă Natura 03.25 Portret de artist 04.15 Concert Samus Quit Art - la Poesis 05.20 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Sînziana Cristea. Titlul emisiuni: Sînziana Cristea 4420 raport la de zile. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Viorel Verzeş. Titlul emisiuni: Cât de sigur e sistemul de pensii de stat?(reluare) 09.00 La Psiholog 09.30 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Ziua pomiculturii sărbătorită la Săuca. 10.30 Religie cu Eva Laczko, invitaţi: Pallai Bela, Roman Janos. Titlul emisiunii: Retrospectiva vizitei papale. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Mariana Săllăgean, Beniamin Urs, Horia Adrian Ungur. Titlul emisiunii: Ce decizii au luat liderii coaliţiei PSD-ALDE? (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Elisabeta Bekessy. Titlul emisiunii: Acţiuni cu tânăra generaţie în scop ecologic. 14.10 Teleshopping 14.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu, invitat: Georgiana Marina. 15.40 Prieteni necuvântători cu Alina Blejan, invitat: Zoltan Szabo, dresor de câini. 16.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Bogdan Georgescu. Titlul emisiunii: Scriitorii de expresie maghiară din Carei sunt mai cunoscuţi în Ungaria. 17.20 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitat: Gheorghe Sabău. Titlul emisiunii: Box în weekend: Cupa Voinţa – memorial Timofie Pogăciaş şi Liviu Gheţe. 18.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă. 18.30 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (reluare) 23.30 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Sînziana Cristea. Titlul emisiuni: Sînziana Cristea 4420 raport la de zile. 25.06.2019

Cine-i şeful?

Scris de Dumitru Păcuraru, 05 ianuarie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

S-a intrat în an electoral. În mai vor avea loc alegeri în întreaga Uniune Europeană. Deci se află în campanie electorală tot ce mişcă în Europa, cu excepţia Elveţiei, a Marii Britanii şi a câtorva ţări din fosta Iugoslavie. Lupta politică va fi mai acerbă decât în alte campanii similare pentru că UE se află la o răscruce, foarte probabil în faţa unei crize.

Pe de o parte din cauza BREXIT-ului, pe de altă parte din cauza posibilei intrări în recesiune a economiei Germaniei. Protestele din Franţa se pot extinde. Partidele radicale devin mai agresive.
Ţările mici realizează că sunt tratate ca state de mâna a doua. Multinaţionalele au interese divergente faţă de ţările în care operează, devenind mai puternice financiar, şi politic, decât ţările care înaintează cu viteza a doua.

În acest context, România devine o ţară-cheie. Cel puţin aşa le place unor politicieni să creadă. Exact în această perioadă deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Este, deci, un fel de şef al Europei? Nu. Este omul de la ghişeu, care trebuie să ţină o gestiune. Cetăţenii obişnuiţi din ţările UE habar nu vor avea că România stă cocoţată pe un scaun de preşedinte. Este un fapt banal.

O importanţă mare se dă acestui lucru doar la noi acasă. Aici nu se ştie cine este şeful. Preşedintele Iohannis crede că i se cuvine cinstea de a juca rolul personajului principal. Guvernul, prin prerogativele pe care i le conferă Constituţia şi regulile de funcţionare a UE, se face responsabil şi pune în practică politicile economice ale UE.

Din această pricină pentru România următoarele luni se vor constitui într-o veritabilă criză politică. Klaus Iohannis se află în campanie electorală pentru obţinerea celui de-al doilea mandat. A dovedit în cei patru ani că îi place puterea, că îi place să fie şeful cel mare.
La rândul lui, PSD a dat nenumărate dovezi că este un partid care se simte bine numai când este la guvernare. Este părintele baronilor locali.

Este partidul din rândul căruia miniştrii apar peste noapte. Pofta de putere a făcut să se schimbe trei guverne în doi ani, să fie desemnaţi şi apoi înlocuiţi peste 70 de miniştri într-o foarte scurtă perioadă de timp. Şefi peste şefi, directori după directori, se rotesc într-o veselie. Nu întâmplător unui individ care a fost ministru acum 10-15-20 de ani i se spune pe veci „domnule ministru”. Asta spune multe despre plăcerea, uneori diabolică, de a deţine putere şi influenţă în România.

România este ţara luptelor politice. Aici intră şi lupta anti-corupţie, şi lupta pentru putere din interiorul partidelor. Mai puţin intră lupta pentru o viaţă mai normală, pentru mai multă educaţie, pentru sănătate. Acestea sunt anexe ale luptei politice.

Mai mult decât în alte părţi, în România lupta politică este personalizată. Nu se combat idei şi principii nocive, ci persoane şi indivizi. Nu se luptă preşedintele României cu primul ministru şi preşedintele PSD, ci se luptă Klaus Iohannis cu Viorca Dăncilă şi Liviu Dragnea.

Care sunt armele? Cele mai simple. Un fel de luptă cu pietre şi bâte în era armelor cu laser. Unul îl face pe celălalt infractor, celălalt zice că hoţul strigă hoţul. Culmea ar fi să aibă fiecare dreptate în ceea ce spune despre celălalt. Adică să fie şi unii şi alţii infractori şi hoţi.

Totuşi, lucrurile nu sunt atât de simple. Dacă ar funcţiona statul ca un stat de drept, dacă justiţia ar fi Justiţie, şi pe deasupra politicienii ar fi ghidaţi în lupta lor de principii şi reguli unanim respectate, România ar deveni o ţară suportabilă. Şi nu ar mai conta cine este Şeful.

Abonează-te acum Online!