Asculta acest articol Peste o săptămână vom cunoaşte rezultatele alegerilor. Pot fi multe surprize, însă nu atât de mari încât să răstoarne toate calculele.
Cu toată strădania societăţii civile, chiar dacă s-a adoptat o lege prin care trei persoane pot înfiinţa un partid, nici în urma acestor alegeri nu vor apărea forţe politice noi. Nu se întrevăd nici câştigători independenţi.
Partidele rămân în continuare vehiculele care poartă candidaţii spre victorie. Se zice că la locale se votează omul, nu partidul. Totuşi, în cea mai mare parte omul, candidatul, rămâne legat de partid, iar scorurile lor aproape că se suprapun. Există şi excepţii, însă sunt izolate.
Dacă regula generală consacră partidul ca vehicul al candidaţilor, se poate presupune că partidele parlamentare vor obţine rezultatele cele mai mari. PSD şi PNL sunt la a doua bătălie electorală ca adversari. Prima a fost câştigată de PNL. Este vorba despre alegerile prezidenţiale din 2014. Atunci fiecare a intrat în ring cu un singur reprezentant.
Confruntarea actuală este mai amplă. Cele două alegeri nu seamănă deloc. Practic în fiecare localitate are loc o bătălie. Lupta se dă la baionetă, de la om la om. Fără îndoială este importantă funcţia de preşedinte al ţării, dar puterea politică se exercită prin miile de funcţii de la nivel local. De aceea, se poate aprecia că pentru un partid este vital să obţină cât mai mulţi primari, cât mai mulţi consilieri locali şi judeţeni.
După PSD şi PNL, următoarele partide care promit să obţină rezultate care le vor permite să facă jocuri politice sunt UDMR în Transilvania, ALDE, PMP şi UNPR în judeţele în care au organizaţii mai puternice. Sondajele nu arată că partide mai nou înfiinţate vor sparge tiparele şi vor obţine rezultate spectaculoase. Aşa cum, de pildă, a fost PP-DD la parlamentarele din 2012. Cineva se poate întreba dacă este bine sau rău.
Cei care aşteaptă reformarea clasei politice prin apariţia unor formaţiuni noi vor fi dezamăgiţi. Cei care fac parte din partidele existente vor fi bucuroşi dacă partidele lor vor avea rezultate bune şi vor fi dezamăgiţi dacă rezultatele vor fi slabe. Intrebarea este dacă ei consideră că este nevoie de o schimbare, de reformarea partidelor din care fac parte.
Un scrutin este un moment bun pentru schimbare. S-a spus că listele de consilieri cuprind persoane slab pregătite, incluzând aici şi unii candidaţi la primării. După alegeri, trecând peste rezultate, se vor transforma cei aleşi, consilieri şi primari, în motoare ale dezvoltării? Aceasta este întrebarea fundamentală. Cetăţenii văd acum, în campanie, cum se ceartă partidele, dar după alegeri vor trebui să stea la aceeaşi masă, să ia decizii în comun, pentru binele obştesc.
Cei care urmăresc dezbaterile electorale au observat că reporterii pun mereu şi mereu aceeaşi întrebare: cum veţi colabora după alegeri, cu cine veţi face alianţe? Politicienii ezită să răspundă la astfel de întrebări. Preferă să se critice, să se contrazică, să se atace cu o violenţă întâlnită doar în campaniile electorale.
Dar aceeaşi oameni care acum se atacă, se jignesc, peste o săptămână vor face primele demersuri pentru formarea alianţelor în consiliile locale şi judeţene. Politica este într-adevăr dură, însă şi în timpul bătăliei trebuie lăsată o mică portiţă ca să se poată deschide o cale spre dialog.
De obicei în ultima săptămână se aruncă cele mai mari mizerii, crezându-se că atacând un adversar vor veni voturile spre cel ce atacă. Nu ştim dacă este aşa. O parte dintre alegători probabil se lasă impresionaţi şi votează atacatorul, însă marea masă a electoratului doreşte o confruntare civilizată, pe programe.
