Cine ar trebui să plătească taxa de mediu pe deşeuri?

Asculta acest articol

Controversata taxă suplimentară de mediu aplicată pe deşeurile reciclabile depuse la depozitele amenajate în acest scop, instituită la recomandarea Uniunii Europene pentru îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor, a fost suspendată după 6 luni de aplicare.

Aşa cum se ştie, este vorba despre plata a 80 de lei/tona de deşeuri. Marea problemă o reprezintă insuficienta implicare a populaţiei, a autorităţilor publice locale, dar şi a cetăţenilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Un studiu deţinut de Claudiu Ardelean, administratorul depozitului ecologic de la Doba, arată că, în structura deşeurilor depozitate în groapă, aproape 80% sunt deşeuri nereciclabile, iar celelalte sunt reciclabile. Pentru necolectarea selectivă a deşeurilor, taxa de 80 de lei/tona de deşeuri se aplică pe toată cantitatea şi nu doar pe ceea ce înseamnă deşeuri reciclabile. În concluzie, suma este de aproape 5 ori mai mare.

Claudiu Ardelean a ţinut să sublinieze faptul că adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 48/2017, cu aplicabilitate de la 1 iulie 2017, privind sistarea taxei suplimentare de mediu până la 1 ianuarie 2019, nu înseamnă ştergerea datoriilor acumulate până la intrarea în vigoare a actului normativ. Nu se face referire la restanţe în ordonanţă.

Interlocutorul nostru a subliniat faptul că numai în primele patru luni şi jumătate din acest an, la Fondul de Mediu, din judeţul nostru au fost virate două milioane de lei. Sumele restante sunt relativ mici. Majoritatea prestatorilor de servicii au achitat sistematic această taxă. Din aproximativ 20 de agenţi economici prestatori de servicii de salubritate de la noi din judeţ, mai puţin de 10% se evidenţiază cu restanţe la plata acestei taxe.

Bâlbele legislative în materie, dar şi insuficienta receptivitate a populaţiei, a autorităţilor publice locale şi a agenţilor economici prestatori de servicii, au condus la aplicarea taxei speciale de mediu pentru întreaga cantitate de deşeuri depozitată pe groapă, în condiţiile în care realitatea dovedeşte că doar 22% sunt deşeuri reciclabile, asupra cărora, în cel mai defavorabil caz, s-ar fi impus suprataxarea.

Interlocutorul nostru a ţinut să menţioneze o prevedere a Uniunii Europene potrivit căreia poluatorul plăteşte.

Dar cine este poluatorul? Vă punem următoarea întrebare:

[cardoza_wp_poll id=290]