Cinci partide parlamentare, cinci direcţii

Scris de Dumitru Păcuraru, 04 octombrie 2021 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Dacian Cioloş, ales preşedinte al USR cu câteva sute de voturi în plus faţă de Dan Barna, a făcut o sinteză a situaţiei politice actuale care sună destul de convingător.

Noul lider al USR consideră că PSD profită de slăbiciunile PNL şi de incapacitatea premierului Cîţu, iar AUR mizează pe instabilitate, organizând marşuri de protest.

Adăugând şi disensiunile din PNL de după congres, rezultă că singurul partid serios, conştient de gravitatea situaţiei actuale este USR.

Noul preşedinte avertizează că USR nu este un partid-balama. Adică nu se va lipi de un partid sau altul ca să ajungă la guvernare. De remarcat că şi după congres useriştii îşi menţin poziţia refuzând să reintre în guvern atâta vreme cât Florin Cîţu rămâne prim ministru.

Este greu să nu-i dai dreptate lui Dacian Cioloş în ceea ce priveşte referirile la adresa PSD şi AUR. Desigur că PSD profită de slăbiciunile PNL. Este cât se poate de adevărat că AUR mizează pe instabilitate. Recunosc chiar şi organizatorii protestelor de stradă că fiecare protest, fiecare restricţie, aduce câte un punct electoral pentru AUR.

Cinci partide parlamentare, cinci direcţii. Dintre ele doar UDMR stă cuminte. PSD este satisfăcut că PNL nu poate guverna nu doar din cauza USR, ci şi din cauza luptelor interne.

USR este într-o poziţie foarte importantă din moment ce fără el nu se poate asigura o majoritate de dreapta. AUR se bucură de venirea valului patru şi abia aşteaptă ca guvernul să anunţe noi restricţii şi mai ales să ceară vaccinarea obligatorie.

Cât par de curajoşi şi dornici de reforme, premierul Cîţu şi preşedintele Iohannis nu au curajul să anunţe vaccinarea obligatorie nici măcar la cadrele medicale şi la persoanele din instituţiile statului care lucrează direct cu publicul. De teama protestelor, guvernanţii sunt legaţi la mâini, dar în acelaşi timp închid şi ochii pentru a nu vedea realitatea aşa cum este.

Din comoditate, dar şi pentru a nu face treaba guvernului, PSD-ul nu se implică şi nu participă la campania pro-vaccinare. Acest lucru i se va reproşa la un moment dat şi toate punctele care le-a câştigat datorită pandemiei le va pierde tot atât de uşor cum le-a obţinut.

În aceste condiţii un partid ca USR ar putea deveni o piesă deosebit de importantă, cu condiţia ca noul lider să dea dovadă de curaj. USR ar putea cere vaccinarea obligatorie şi înăsprirea măsurilor pentru stăvilirea pandemiei. În aşteptarea votului pe moţiunea de cenzură, Dacian Cioloş îşi face un plan post-Cîţu. Probabil va fi un interlocutor mai incomod decât a fost Dan Barna, atât cu partenerii de coaliţie, cât şi cu preşedintele Ioahnnis. Are şi un motiv personal să se implice mai mult: candidatura la prezidenţialele din 2024.
Prin urmare, noul lider al USR se va concentra nu doar pe activitatea guvernului, ci şi pe prestaţia preşedintelui.

Ţinând seama că PNL nu are un prezidenţiabil, Dacian Cioloş se poate afirma ca un contra-candidat redutabil atât al candidatului PNL, cât şi al candidatului PSD. Odată congresul terminat fără să nască mari nemulţumiri, USR-ul care şi-a scurtat denumirea îşi fixează o nouă ţintă: preşedinţia României.

Acest obiectiv va obliga PNL-ul şi PSD-ul să iasă din letargie şi să-şi îndrepte privirile spre cea mai importantă confruntare politică din 2024, alegerea preşedintelui.

Deşi vede cât de important este preşedintele în stabilirea majorităţilor parlamentare, PSD continuă să ignore alegerile prezidenţiale. Este limpede că Marcel Ciolacu nu este un prezidenţiabil. A şi anunţat la un moment dat că niciun lider PSD nu a câştigat preşedinţia României. Dacă pierde şi prezidenţialele din 2024, ceea ce este foarte posibil, PSD va câştiga degeaba alegerile parlamentare. Faptul că în sondaje PSD creşte de la o lună la alta cel mult poate alimenta orgoliul lui Marcel Ciolacu.

Aşa cum se prezintă acum, nici liderul PSD, nici al PNL, nu vor deveni locomotive pentru aceste partide mari datorită structurilor din teritoriu. Dacian Cioloş a sesizat importanţa structurilor teritoriale şi şi-a propus să întărească organizaţiile locale. USR, dacă vrea să crească, nu se poate baza doar pe reţelele de socializare, ci să muncească foarte serios în teritoriu.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru AUR. Pandemia până la urmă va trece, iar odată cu revenirea la normalitate AUR va trebui să-şi găsească alte jucării electorale.

Cele cinci partide electorale sunt acum precum cinci atleţi care atunci când li se dă startul, patru dintre ei ţâşnesc ca din puşcă fiecare aleargând în altă direcţie, în timp ce unul stă pe loc aşteptând liniştit să vadă rezultatul cursei haotice, fără reguli.

La moţiunea de cenzură de marţi, 5 octombrie, se va vedea foarte limpede acest lucru. Mai ales se va vedea cine are de pierdut şi cine de câştigat de pe urma căderii guvernului Cîţu.

Abonează-te acum Online!