Image 1
Image 2

Cinci artişti români expun în cadrul “Révélations”, bienala meseriilor artistice, de la Grand Palais din Paris

Salonul Révélations
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Salonul Révélations
Salonul Révélations

România participă, în premieră, la Bienala meseriilor artistice şi industriilor creative “Révélations”, care se desfăşoară la Grand Palais, Paris, în perioada 23-26 mai, cu lucrări semnate de cinci artişti: Radu Abraham, Adina Marin, Ruxandra Sacaliş, Veronica Olariu şi Olah Gyarfas.

Meseriile artistice, prin cultura lor ancestrală, depăşesc graniţele unui domeniu rigid. Artiştii tradiţiei, peste tot în lume, continuă să inoveze, să transforme. Acest mesaj încearcă să transmită lumii artistice şi Bienala Révélations 2019, la Grand Palais Paris, printr-un program bogat şi diversificat. În cadrul manifestărilor din capitala Franţei, zeci de creatori aduc la lumină, prin cunoaşterea profunzimilor acestei arte ancestrale, obiecte familiare care devin, ca prin miracol, opere de artă.

Anul acesta, este pentru prima dată când România este invitată în cadrul expoziţiei “Banquet”, coloana vertebrală a Bienalei, cu expoziţiile a cinci creatori români, alături de artişti din alte zece ţări.

Radu Abraham, Adina Marin, Ruxandra Sacaliş, Veronica Olariu şi Olah Gyarfas sunt reprezentativi pentru noua generaţie de designeri şi creatori români. Ei expun opere variate, care sunt în acelaşi timp moderne dar şi profund inspirate de artizanatul tradiţional românesc şi demonstrează, prin talentul lor, modernitatea meseriilor artistice cu o expansiune imaginativă.

“Meseriile artizanale nu sunt o lume îngheţată, unde inovaţia ar fi interzisă. Dimpotrivă, când ne uităm la rolul industriilor creative, sărbătorim în mod inevitabil creativitatea umană, care se găseşte la baza economiei creative – o economie importantă în România, unde know-how-ul şi dezvoltarea sunt strâns legate. Cred că trebuie să continuăm să producem obiecte noi, servicii şi soluţii, trebuie să ne dezvoltăm imaginaţia, să ne exersăm gândirea iconoclastă şi să avem curajul de a explora zone necunoscute. Acestea sunt ideile pe care doresc să le împărtăşească publicului francez şi internaţional cei cinci artişti şi creatori invitaţi de Institutul Cultural Român”, a declarat Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român.

În accepţiunea celor doi curatori ai expoziţiei, Ami Barak şi Andrei Borţun, dar şi pentru arhitectul standului României, Attila Kim, obiectele expuse de cei cinci artişti români sunt opere de artă care depăşesc limitele artizanatului, care dovedesc că şi designul este o artă, mergând până la ştergerea limitelor dintre conceptual şi funcţional şi chiar până la a reconfigura relaţia dintre formă şi funcţie. Proiectele prezentate la Paris, în cadrul excepţional al Grand Palais, utilizează artizanatul şi simbolurile tradiţionale într-un stil conceptual şi contemporan.

Obiectele care sunt prezente la această întâlnire excepţională sunt lămpi, bijuterii, vaze, etajere, ceramică, candele.

Radu Abraham, născut în 1989, este un tânăr designer care caută în mod constant noi perspective prin explorare şi inovare. Între artă şi design, el experimentează în prezent o gamă largă de materiale şi tehnici pentru a-şi dezvolta în continuare creativitatea. Toate desenele au fost realizate de el, într-un mic atelier echipat cu maşini de prelucrare a lemnului şi a metalelor.

Adina Marin s-a născut în 1987 la Bucureşti. A absolvit Universitatea de Arhitectură şi Urbanism„Ion Mincu”din Bucuresti si Universitatea de Arhitectura din Toulouse, Franţa.

Ideile sale provin din toate domeniile în care lucrează amestecându-le, schimbându-le şi reajustându-le în funcţie de cum are nevoie. Astfel, ea experimentează diferite modalităţi de exprimare care variază de la arhitectură la bijuterie. Îşi împarte timpul între proiectarea bijuteriilor de argint şi aur, crearea de mobilier şi decorarea spaţiilor şi programelor experimentale pentru copii. Ea este foarte ataşată de amestecul de materiale, de exemplu colecţia de bijuterii cu lână. De asemenea, ea foloseşte metode tradiţionale şi artizanale pentru a lucra cu metal. “Bijuteriile contemporane sunt artă pe care o poţi purta”, a spus ea despre prima sa colecţie de bijuterii realizată in colaborare cu un meşter rom.

Ruxandra Sacaliş s-a născut în 1984 la Bucureşti, unde locuieşte si lucrează acum. Ea a absolvit Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti şi un master în Conservarea Patrimoniului la Universitatea Oxford Brookes (Marea Britanie). După studierea arhitecturii tradiţionale şi istoria materialelor, ea a devenit pasionată de design. În munca ei, ea încearcă să exploreze relaţia dintre identitatea locală şi designul contemporan şi creează obiecte simple care ne servesc în viaţa noastră de zi cu zi.

Veronica Olariu este co-fondatorul studioului de design Kaptura de Aer, al cărui scop este de a da o formă la ceea ce nu e, o ambiţie ironică şi metaforică. Artista se concentrează asupra aspectelor non-materiale ale culturii şi le combină cu interesul său pentru culturile locale. Alegând o abordare informală a arhitecturii şi a designului, ea caută să capteze diverse emoţii, sensuri, tradiţii, standarde şi principii pentru a le “traduce” şi a le da o formă prin muncă si creaţie.

Olah Gyarfas s-a născut în 1975 la Tuşnad, România. Designerul româno-maghiar se poate lăuda deja cu o carieră prolifică. Este absolvent al Universităţii din Timişoara de Vest, artă textilă şi design de modă şi apoi la Universitatea de Arte Aplicate din Budapesta. Creaţia lui este marcată de experimentarea nonşalantă între diferite materiale şi texturi, dar şi de importante detalii imperceptibile de proiectare.

În 2006, a iniţiat marca de modă “Rozalb de Mura”, descrisă drept „unul dintre cele mai promiţătoare branduri din Europa de Est “de revista Dazed Fashion Magazine. Recent, “Rozalb de Mura” s-a transformat într-un colectiv de artă şi modă numit Aparatul 22 (2010). Optând pentru o altă perspectivă, colectivul doreşte să abordezee lumea modei dintr-o perspectică mai critică decât de obicei. Proiectele combină ficţiunea şi realitatea, naraţiunea şi abordare critică. În 2011, Olah şi-a lansat propriul brand, PATZAIKIN, inspirat de tradiţiile pescarilor din Delta Dunării.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with