Asculta acest articol
Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA) a publicat pe internet un număr însemnat de documente desecretizate pe Internet, acestea fiind accesate de acum de oricine. Este vorba despre cel puţin 13 milioane de pagini cu date declasificate.
Aceste documente cuprind şi date despre firme româneşti, unele din Satu Mare, organizarea fabricilor, produsele şi destinaţia acestora, metodele utilizate. Prezentăm mai jos câteva din aceste date.
Cooperativa Tâmplarilor Satu Mare livra mobilă neinscripţionată în URSS la începutul anilor ‘50
În iunie 1953, Cooperativa Tâmplarilor Satu Mare cuprindea 300 de membri inlcusiv un mic număr de muncitori clerici şi personal auxiliar. Este localizată în Satu Mare, pe strada Horia 4, cu intrare din strada Ştefan cel Mare. Dotările tehnice constau doar într-un mic număr de maşini de prelucrare a lemnului şi de manufacturare a mobilei.
Ordinele de lucru sunt emise şi materialele distribuite pentru fabricile de mobilă prin Comisia de Planificare a Departamentului de Cherestea Bucureşti.
Mobilier simplu pentru armată şi pentru Canal
În 1951, cooperativei i-au revenit 30 milioane de lei, iar planul de producţie a fost îndeplinit atât cantitativ cât şi calitativ. Livrările cuprind următoarele: 4.500 de scaune mici pentru proiectul de construcţie a Canalului Dunăre-Marea Neagră Constanţa; 10.000 de scaune şi un număr neprecizat de mese şi bănci pentru Ministerul de Interne (MAI), Departamentul de Evidenţă Generală Bucureşti; Un mare număr de scaunde, mese pentru arme şi bănci, precum şi rafturi pentru Armata română. Aceste produse au fost preluate la Satu Mare de ofiţeri din Baia Mare şi din Cluj şi transportate pe şosele şi căi ferate spre o destinaţie necunoscută.
Un mare număr de bănci pentru şcolari, mese mici şi scaune au fost făcute pentru şcoli şi grădiniţe.
Mobila de înaltă calitate era exportată în URSS
Mobilă de înaltă calitate, pentru camere de zi şi dormitoare pentru export în URSS. Acest mobilier nu primeşte marcă de fabricaţie şi în principal nu trebuie să poarte inscripţia “Made in Romania”.
În 1951, lemnul de brad şi de esenţă moale era asigurat în cantităţi insuficiente şi neuscat. Ferăstraiele panglică, ferăstraiele circulare şi materialele de ambalare a mobilei erau foarte greu de obţinut. O expoziţie de industrie a mobilei româneşti a fost deschisă în Moscova în 1950-1951de inisterul cherestelei din România. Pregătirile au durat mai mulţi ani şi au costat milioane de lei.
Întreprinderile româneşti au adoptat metode sovietice de lucru
Ziarele româneşti scriau în 1950 despre metoda Bortkevich de prelucrare a metalelor, utilizând unelte speciale cu unghi negativ viteză mare de tăiere, care a fost adoptată de strungarii din nouă întreprinderi din românia. Utilizarea acestei metode a condus la o tăiere rapidă a metalului şi la o mare creştere a producţiei.
După ce documentul enumeră experienţa din mai multe fabrici, dă ca exemplu Fabrica Unio Satu Mare, unde “a fost raportată o viteză de tăiere de 224 metri pe minut”.
Ca o concluzie a conferinţei tehnicienilor şi maiştrilor de la Braşov, mulţi au promis să instruiască cel puţin cinci muncitori din fabricile de unde provin în metoda Bortkevich de prelucrare rapidă a metalelor. În afară de cele nouă fabrici menţionate mai sus, noua metodă va fi introdusă şi la Fabria 6 Martie Tohan, la Electroprecizia şi la Fabrica FSR Râşnov.
Fii primul care comentează