Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Vânătoarea între pasiune şi necesitate (reluare)01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Kereskenyi Gabor,Adrian Albu, Gabriel Leş. Titlul emisiunii: Este afectat bugetul primăriei de revoluţia fiscală.(reluare) Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Călin Durla. 03.50 Mesager educaţiona, cu Vasile Nechita, invitat: Vlaicu Popescu. Titlul emisiuni: Învăţământul dual la Colegiul Tehnic Unio- Traian-Vuia. 04.45 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 05.40 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Nicolae Popan. Titlul emisiunii: Carnea de struţ. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Ilyes Ilona. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Prinzinger Zsoka. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Vânătoarea între pasiune şi necesitate (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Ilyes Ilona. 09.40 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc,invitat: Mark Nagy Janos. Titlul emisiunii:Noutăţi în custodia ariei protejate de pe râul Tur. 10.15 La psiholog, Ioana Vladimirescu,invitat: Adriana Laszlo.Titlul emisiuni: Obiceiurile fericirii. 10.50 Religie, cu Eva Laczko , invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiunii: De la Înviere Mântuitorul până la Înălţarea la cer. 11.40 Teleshopping 12.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Kereskenyi Gabor,Adrian Albu, Gabriel Leş. Titlul emisiunii: Este afectat bugetul primăriei de revoluţia fiscală.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Romeo Poiană. Titlul emisiuni: Romeo Poiană – rapor la 6685 de zile. 14.30 Teleshopping 14.45 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii:Monitorizarea lucrărilor agricole prin satelit. 15.40 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Călin Durla. 16.45 Panoramic sportiv, cu Constantin Damian, invitat: Dacian Nastai. Titlul emisiunii: Primăvara sportivă cu Dacian Nastai. 17.35 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Universal Band. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat- Sebi Borlaştean. 22.30 Ne cheamă natura 23.30 Ştiri

Cehia alege euroscepticismul

Scris de Dumitru Păcuraru, 24 octombrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Cehia, una dintre ţările foste comuniste care a fost un exemplu de trecere la democraţie, o ţară în care rezistenţa anti-comunistă a uimit întreaga lume, uimeşte la fel de mult după alegerile parlamentare de la sfârşitul săptămânii. Pe primul loc s-a clasat un partid considerat populist, condus de un miliardar care se declară european, dar partidul său promovează euroscepticismul, averstizează Bruxelles-ul să nu mai vorbească despre o Euroapă cu două viteze. ANO a obţinut 31% din voturi, în parlament intrând formaţiuni care la rândul lor s-au declarat împotriva migraţiei.

La fel ca în alte ţări, populaţia nu are încredere în clasa politică, iar politicienii speculează acest lucru şi înfiinţează partide anti-sistem şi extremiste.

Andrej Babis, supranumit Trump al Cehiei, preşedintele  ANO, a speculat refuzul populaţiei de a mai primi „ordine de la Bruxelles”. Euroscepticismul prinde teren. Modul în care se împart ţările în UE nemulţumeşte profund. Ţările mai mici se simt adevărate colonii. Capitalul autohton se micşorează în valoarea multinaţionalelor. Fondurile europene se împrat discreţionar, birocraţia făcând imposibilă accesarea lor integrală. Criticile tot mai severe venite de la Bruxelles împotriva ţărilor din din Est, presiunea pusă pe ele în numele luptei anticorupţie, deplasează votul cetăţenilor spre formaţiuni anti-UE, spre partide naţionaliste, extremiste.

Cehia este un exemplu de deviaţie de la princiipiile generoase ale Uniunii Europene de revoltă extremă împotriva birocraţiei ridicată de UE la rangul de politică europeană. Ţările de la Vişegrad, Cehia, Ungaria, Polonia, reprezentând plutonul fruntaş al fostelor ţări socialiste, se detaşează din nou, dar nu în sensul dorit de UE.

Destul de recent s-a manifestat şi în România un curent potrivit căruia ar trebui să ne apropiem de grupul de la Vişegrad. Fiecare dintre cele trei ţări se manifestă cu duritate, pe faţă, împotriva unor măsuri discreţionare promovate de organismele euro-atlantice. România are nemulţumirile ei, dar încă nu au prins teren mişcările anti-sistem decât în formule gen PP-DD şi USR.

Poate că rezultatele obţinute de PSD la un moment dat vor fi puse pe seama unor idei similare celor din Cehia, însă spuse pe alt ton. Şi la noi există un puternic curent de opinie împotriva clasei politice. PSD a reuşit să strecoare în programul său electoral idei care conduceau spre ideea susţinerii unor idei anti-UE. Chiar sloganul „Îndrăzneşte să crezi în România” în esenţa lui era eurosceptic. Discursul împotriva multinaţionalelor, chiar campania împotriva lor după formarea guvernului PSD-ALDE, face parte din arsenalul partidelor eurosceptice.

Dacă nu se vor produce schimbări radicale este de prevăzut că şi la noi se va ajunge în aceeaşi situaţie. Partidele radicale, cu accente extremite, vor prolifera. Terenul este deja pregătit nu doar în Europa de Est, ci în întreaga Uniune. BREX-itul, referendumul din Spania, mişcările secesioniste din Italia, şi nu în ultimul rând poziţiile anti-Bruxelles ale Poloniei, Ungariei şi Cehiei vor obliga şi România să meargă în aceeaşi direcţie.

Noutatea va consta în faptul că partidele deja existente vor adopta astfel de poziţii. PSD este pregătit de rebeliune. ALDE critică pe faţă unele măsuri ale Comisiei Europene şi modul în care ambasadele străine se amestecă în politica internă. Populaţia este din ce în ce mai stresată de politicile Bruxelles-ului, există o stare de nemulţumire la adresa multinaţionalelor pe care partide ca PSD şi ALDE o speculează. Până şi lupta anti-corupţie va fi deturnată, din ce în ce mai mult fiind considerată o modalitate de distrugere a capitalului autohton dirijată de undeva de la nivel foarte înalt dinafara ţării.

Abonează-te acum Online!