Image 1
Image 2

Cehia alege euroscepticismul

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Cehia, una dintre țările foste comuniste care a fost un exemplu de trecere la democrație, o țară în care rezistența anti-comunistă a uimit întreaga lume, uimește la fel de mult după alegerile parlamentare de la sfârșitul săptămânii. Pe primul loc s-a clasat un partid considerat populist, condus de un miliardar care se declară european, dar partidul său promovează euroscepticismul, averstizează Bruxelles-ul să nu mai vorbească despre o Euroapă cu două viteze. ANO a obținut 31% din voturi, în parlament intrând formațiuni care la rândul lor s-au declarat împotriva migrației.

La fel ca în alte țări, populația nu are încredere în clasa politică, iar politicienii speculează acest lucru și înființează partide anti-sistem și extremiste.

Andrej Babis, supranumit Trump al Cehiei, președintele  ANO, a speculat refuzul populației de a mai primi “ordine de la Bruxelles”. Euroscepticismul prinde teren. Modul în care se împart țările în UE nemulțumește profund. Țările mai mici se simt adevărate colonii. Capitalul autohton se micșorează în valoarea multinaționalelor. Fondurile europene se împrat discreționar, birocrația făcând imposibilă accesarea lor integrală. Criticile tot mai severe venite de la Bruxelles împotriva țărilor din din Est, presiunea pusă pe ele în numele luptei anticorupție, deplasează votul cetățenilor spre formațiuni anti-UE, spre partide naționaliste, extremiste.

Cehia este un exemplu de deviație de la princiipiile generoase ale Uniunii Europene de revoltă extremă împotriva birocrației ridicată de UE la rangul de politică europeană. Țările de la Vișegrad, Cehia, Ungaria, Polonia, reprezentând plutonul fruntaș al fostelor țări socialiste, se detașează din nou, dar nu în sensul dorit de UE.

Destul de recent s-a manifestat și în România un curent potrivit căruia ar trebui să ne apropiem de grupul de la Vișegrad. Fiecare dintre cele trei țări se manifestă cu duritate, pe față, împotriva unor măsuri discreționare promovate de organismele euro-atlantice. România are nemulțumirile ei, dar încă nu au prins teren mișcările anti-sistem decât în formule gen PP-DD și USR.

Poate că rezultatele obținute de PSD la un moment dat vor fi puse pe seama unor idei similare celor din Cehia, însă spuse pe alt ton. Și la noi există un puternic curent de opinie împotriva clasei politice. PSD a reușit să strecoare în programul său electoral idei care conduceau spre ideea susținerii unor idei anti-UE. Chiar sloganul “Îndrăznește să crezi în România” în esența lui era eurosceptic. Discursul împotriva multinaționalelor, chiar campania împotriva lor după formarea guvernului PSD-ALDE, face parte din arsenalul partidelor eurosceptice.

Dacă nu se vor produce schimbări radicale este de prevăzut că și la noi se va ajunge în aceeași situație. Partidele radicale, cu accente extremite, vor prolifera. Terenul este deja pregătit nu doar în Europa de Est, ci în întreaga Uniune. BREX-itul, referendumul din Spania, mișcările secesioniste din Italia, și nu în ultimul rând pozițiile anti-Bruxelles ale Poloniei, Ungariei și Cehiei vor obliga și România să meargă în aceeași direcție.

Noutatea va consta în faptul că partidele deja existente vor adopta astfel de poziții. PSD este pregătit de rebeliune. ALDE critică pe față unele măsuri ale Comisiei Europene și modul în care ambasadele străine se amestecă în politica internă. Populația este din ce în ce mai stresată de politicile Bruxelles-ului, există o stare de nemulțumire la adresa multinaționalelor pe care partide ca PSD și ALDE o speculează. Până și lupta anti-corupție va fi deturnată, din ce în ce mai mult fiind considerată o modalitate de distrugere a capitalului autohton dirijată de undeva de la nivel foarte înalt dinafara țării.