Asculta acest articol
Actualul Guvern nu va tăia şi nici nu va plafona indemnizaţia pentru creşterea copilului, iar forul legitim care are posibilitatea de a schimba aceste lucruri este Parlamentul, cel care a iniţiat această legislaţie, susţine ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.
UPDATE: ANAF face verificări în legătură cu cea mai mare indemnizaţie de creştere a copilului, de 35.000 de euro pe lună
“Un prim bilanţ era important pentru noi ca să vedem cât de atractivă era această indemnizaţie şi să vedem dacă estimările iniţiale corespund cu realitatea. Nu se pune problema ca acest Guvern să taie sau să plafoneze indemnizaţia pentru creşterea copilului. Parlamentul care a adoptat această legislaţie este singurul for care în mod normal este cel care ar trebui să se uite şi să vadă care sunt aceste consecinţe. Prin urmare, în calitate de Guvern nu o să lansăm ordonanţe care să corecteze Parlamentul ci tot ceea ce ne propunem este să ne uitam exact, să vedem cum au fost făcute estimările în Parlament iniţial şi să vedem ce se impune să se facă de către Parlament, forul care a şi iniţiat această măsură”, a declarat luni, la Digi 24, Dragoş Pîslaru, citat de Agerpres.
Un studiu realizat la solicitarea ministrului Muncii arată că un procent de numai 0,17% din totalul celor 142.990 beneficiari de ICC (indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului), adică 242 persoane, consumă o treime din bugetul alocat, existând chiar cuantumuri care ajung la echivalentul în lei a 35.000 euro. Cele mai mari cuantumuri ale indemnizaţiei au fost înregistrate în judeţul Sibiu şi în municipiul Bucureşti, sectorul 1, de 159.084 lei, respectiv 94.168 lei, în urma veniturilor realizate ca membru asociat sau persoană autorizată să desfăşoare o activitate independentă. Pe următoarele locuri se situează un beneficiar din Constanţa, cu 74.693 lei, şi unul din Bucureşti, sectorul 5, 56.132 lei, ambii realizând venituri pe bază de contract de muncă/raport de serviciu. Media cuantumului ICC, la nivel naţional, a fost de 1.404 lei. Cea mai mică valoare medie s-a înregistrat la Suceava — 1.182 lei, iar cea mai mare în Bucureşti, în sectorul 1, unde cuantumul a fost de 2.445 lei.
Dragoş Pîslaru a precizat că era obligat să prezinte public aceste cifre pentru că “nu poţi ţine sub preş această realitate”.
“Versiunea mea este că eram obligat ca, în condiţiile în care am constatat că există aceste cifre, să le fac publice. Versiunea mea este că nu poţi ţine sub preş această realitate. Versiunea mea este şi pe partea de transparentă, că eram obligat să răspundem la nişte întrebări din partea unor colegi care au întrebat şi care au vrut să ştie cum arată după o lună de la implementare. Nu există nicio o altă versiune decât aceea că am vrut ca această informaţie să nu fie ţinută sub preş, cum se făcea de obicei ci să fie făcută public (…) Este firesc să încep cu o realitate, cu nişte date şi datele trebuie dezbătute de forul care a iniţiat acest proiect. (…) Nu am propus tăierea. Guvernul şi-a asumat implementarea şi nici nu se pune problema ca eu să vin să amendez. Forul legitim care are posibilitatea de a schimba aceste lucruri este Parlamentul, cel care a iniţiat legislaţia”, a explicat ministrul Muncii.
Potrivit acestuia, în momentul de faţă trebuie văzut dacă măsura, aşa cum a fost ea gândită, duce la creşterea natalităţii sau există şi alte lucruri care ar putea fi făcute.
“În acest moment, singurul lucru pe care trebuie să-l punem pe masă, şi nu noi, ci întreaga societate, prin Parlament ca for legislativ, este dacă măsura în sine, aşa cum a fost ea gândită, duce la creşterea natalităţii în mod eficient sau există alte lucruri care ar putea fi făcute. Guvernul şi-a asumat implementarea, a fost unul dintre lucrurile pe care le-am primit atunci când am fost numit în funcţie. Eu voi participa la dezbatere în momentul în care va trebui să pun toate informaţiile pe masă. Forul legitim care are posibilitatea de a schimba acest lucru este Parlamentul.(…) Guvernul a dat indemnizaţii pentru că respectă o lege care a fost emisă de către Parlament. Forul care a emis-o trebuie să remedieze, dacă e ceva de remediat”, a precizat Pîslaru.
El a reamintit ca acest beneficiu nu este contributiv, fiind luate în considerare veniturile din anul respectiv.
“Acest beneficiu nu este contributiv, cu alte cuvinte, cine plăteşte bani la stat nu contribuie ca să poată primească aceste lucruri. Mai clar, dacă eu am un PFA, cum este unul dintre cazurile din lista respectivă sau mai multe, dacă am nimerit în anul acela o cifră de afaceri echivalentă, adică un venit al PFA de o anumită sumă el se ia direct, fără ca eu, ca PFA, să contribui la CAS, CASS mai mult decât sau echivalent cu un contract de muncă.(…) Nu există nicio problemă legată de istoric ci ultimul an care se ia ca bază de raportare şi nu există o chestiune contributivă”, a mai precizat ministrul Muncii.
În ceea ce priveşte bugetul, şeful de la muncă a menţionat că nu există restricţie şi că au fost identificat resursele necesare, până la finele acestui an.
“Al doilea element care este relevant în toată această dezbatere este legat de buget. În momentul în care acesta a devenit un drept care se alocă tuturor persoanelor aflate în această circumstanţă nu există restricţie de buget. Noi ne-am asumat cu subiect şi predicat că vom implementa. Eu am scos în evidenţă că am sărit faţă de o estimare dar, când am discutat cu doamna ministru Dragu (ministrul Finanţelor, Anca Dragu, n.r) spaţiul bugetar pe care îl avem nu s-a pus problema că nu am identificat resursele pentru plata acestor indemnizaţii.(…) Când s-a făcut rectificarea s-a alocat o sumă globală tocmai ca să se evite rectificări suplimentare din acest punct de vedere. Înţelegerea mea este că putem implementa până la sfârşitul anului fără să afectăm alte categorii de cheltuieli. Asta este aşa cum arată acum lucrurile. La anul evident va trebui să se ia măsurile de rigoare, fie să se recorecteze estimarea pe baza datelor care se vor strânge, deja având câteva luni se va şti şi mai bine cum stau lucrurile, sau se pot discuta în Parlament îmbunătăţiri la această legislaţie, dacă va fi cazul”, a spus Pîslaru.
Fii primul care comentează