Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Valorificarea pădurii şi refacerea ei. (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Aurelia Fedorca, Adrian Cozma, Vasile Ciocan. Titlul emisiunii: Proteste la Palatul Cotroceni. De ce protestează oamenii? (reluare) 02.30 Sport - meci de fotbal. 04.00 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 04.45 Cultură – serata de poezii. 05.45 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Szekely Tibor . Titlul emisiunii: Florile între pasiune şi afacere . 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Valorificarea pădurii şi refacerea ei. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 09.30 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Călin Secan. Titlul emisiunii: Postul psihologic. 10.00 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Laurenţiu Costin,Cristian Peteri. Titlul emisiunii: Postul Mare: abnegaţie sau bucuria sufletului?. 11.00 Dacia 1300 –o maşină care se încăpăţânează să reziste pe drumurile pline de gropi. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Aurelia Fedorca, Adrian Cozma, Vasile Ciocan. Titlul emisiunii: Proteste la Palatul Cotroceni. De ce protestează oamenii? (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Bornyasz Iosif. Titlul emisiunii: Caprele spaniole la concurenţă cu cele autohtone. 14.30 Teleshopping 14.45 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Daniel Buda. Titlul emisiuni: Daniel Buda –rapor la 1.380 de zile . 16.00 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Dispariţie sau crimă. 16.50 Panoramic sportiv, cu Ionut Blăjan, invitaţi: Robert Magos, Armin Vida. Titlul emisiunii: Planurile şahului A.J de karate Satu Mare in anul 2018. 17.30 Zone folclorice – Adrian Tripon. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Cultură 22.30 Ne cheamă natura 23.30 Ştiri

Cea mai importantă instituţie din România

Scris de Dumitru Păcuraru, 26 februarie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Raportul prezentat joi a scos în evidenţă rolul jucat de DNA în România. Cifrele în sine spun aproape tot. O treime din preşedinţii de consilii judeţene au dosare penale. Au fost condamnaţi 20 de magistraţi, 6 judecători şi 14 procurori. Parlamentari şi foşti parlamentari, miniştri şi foşti miniştri, directori, oameni de afaceri au fost judecaţi şi condamnaţi, alţii sunt în faza urmăririi penale. Cam toate categoriile sociale îşi dau obolul. O altă cifră care îngrozeşte este suma de 431 de milioane de euro care au fost date ca mită în 2015.

Au participat la bilanţul instituţiei care a devenit cea mai importantă din ţară, preşedintele Iohannis şi premierul Cioloş. Amândoi foarte gânditori. Unul are propriile lui procese, altul este ameninţat că i se va face o plângere penală pentru fapte petrecute în timpul în care era ministrul agriculturii. Nu se ştie când le vine rândul. Este ca la revoluţia care îi mănâncă fiii pe măsură ce trece timpul şi nervii şi pretenţiile sunt tot mai mari.

Peste sala înţesată cu magistraţi şi invitaţi, parcă se auzea vocea lui Isus, cel ce se simte fără păcat să arunce primul piatra. Nimeni nu este mai presus de lege, dar în acelaşi timp nimeni nu este mai presus de suspiciune. Cel ce a înfiinţat PNA, a devenit victimă, iar cel ce a ridicat DNA la rangul de cea mai importantă instituţie din România îşi aşteaptă cu înfrigurare rândul. Între timp, amândoi critică din greu instituţia fără de care, în situaţia în care ne aflăm, România ar deveni ţara tuturor fărădelegilor.

Făcându-se simţită încă din primele zile ale revoluţiei, corupţia s-a generalizat cu rapiditate. Au fost şterpeliţi chiar şi banii adunaţi în fondul Solidaritatea. Jocurile piramidale de tip caritas, privatizările, evaziunile, au dus România cu zeci de ani în spate. Ne-a mers buhul de ţară coruptă. Din cauza corupţiei am fost primiţi mai târziu în NATO şi UE. Din cauza corupţiei ne-au ocolit investitorii. Din cauza corupţiei nu avem autostrăzi. Nici un raport din lume nu poate cuprinde cu totul dimensiunile reale ale acestui flagel.

Preşedintele CSM spunea că, într-un fel, s-a ajuns atât de departe încât cu cât sunt depistaţi mai mulţi corupţi cu atât mai mult creşte numărul lor. Pe măsură ce unul este scos din circuit locul său este luat de alţi doi-trei. Astfel laudele la adresa acestei instituţii au un efect de bumerang.

Dar situaţia pare să se amelioreze. Cel puţin acest lucru reise din tonul optimist al unor vorbitori.  După o terapie de şoc societatea se reglează de la sine. În lupta împortiva corupţiei parcă se vede luminiţa de la capătul tunelului de care vorbea Victor Ciorbea. Dar oricât de mulţi procurori ar exista, fără voinţa populară nu se poate face mare lucru. Aici este problema. În primii ani de după 1990, pe vremea guvernului Văcăroiu scriam despre ”corupţia funcţională”. Preluam un termen din literatura americană portivit căreia în momentele de criză corupţia face economia funcţională. Era vorba despre celebrul prim milion de dolari despre care nu trebuie întrebaţi miliardarii. Primul milion a fost demult depăşit la noi. Se vorbeşte de nu mai puţin decât de 431 de milioane de euro mită într-un an. Acestei sume trebuie să i se adauge altele nedepistate. Noi am depăşit de mult faza ”corupţiei funcţionale”. Am ajuns la faza în care corupţia ucide, aşa cum bine sună un slogan. Totuşi, am trecut de faza critică, de momentul culminant în care Lenin se întreba ”Ce-i de făcut?”. Deja ştim ce avem de făcut. Urmează doar să facem ceea ce trebuie făcut. Pe scurt, DNA trebuie să continue ce a început, şi o vreme să rămână cea mai importantă instituţie din România.

Abonează-te acum Online!