Image 1
Image 2

Ce se va întâmpla după europarlamentare?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Europarlamentarele, alegerile care trezesc cel mai puțin interes în toate țările UE, caracterizate printr-o prezență la vot foarte mică, sunt, totuși, fundamentale pentru viitorul Europei. Anul acesta sondajele arată o creștere semnificativă a partidelor populiste, extremiste, care vor avea o pondere foarte mare în Parlamentul European. Se estimează că aceste partide vor obține un număr de mandate de aproximativ 170, luate de la populari și socialiști.

În România îngrijorarea față de creșterea formațiunilor extremiste este ca și inexistentă. Alegerile din 26 mai 2019 au o altă miză la București, una strict internă.

Se prefigurează o reașezare pe scena politică, în funcție de rezultatele obținute de partidele înscrise în cursa electorală. În primul rând rezultatele vor arăta forța partidelor din opoziție. Dacă PNL, USR-PLUS și PMP vor obține împreună peste 50% ar însemna că PSD-ALDE și eventual UDMR nu mai au majoritate parlamentară și astfel se deschide calea spre guvernare a actualei opoziții.

  Față de PSD există un dublu interes. Dacă partidul obține sub 30 de procente, poziția lui Liviu Dragnea se pune în balanță. Mai merită să rămână președinte sau trebuie să plece? Un rezultat bun, de peste 30, poate 35%, ar fi echivalentul unui vot de încredere față de modul cum conduce partidul.

Analizele rezultatelor obținute de ALDE nu pot fi privite altfel decât în relație cu PSD. Un rezultat bun va arăta nu numai că partidul lui Tăriceanu este un element important pentru menținerea actualei majorități parlamentare, ci și că președintele ALDE este îndrituit să pretindă desemnarea lui ca prezidențiabil comun PSD-ALDE. Nu întâmplător Liviu Dragnea a anunțat că duminică, imediat după exit-polluri, PSD își va face cunoscută poziția față de alegerile prezidențiale. Același tip de anunț l-a făcut și Călin Popescu Tăriceanu.

Următorul partid asupra căruia este îndreptată atenția opiniei publice este PNL. Un rezultat mai mic de 25%  poate fi considerat un eșec. Aflat într-un fel de balanță cu partidele de dreapta,  cu cât rezultatele PNL vor fi mai mici se estimează că vor crește rezultatele alianței USR-PLUS. Ideal pentru dreapta ar fi ca și PNL și alianța USR-PLUS să obțină rezultate care să le apropie de formarea unei noi majorități parlamentare, împreună cu PMP și eventual cu UDMR. Sondajele europene arată aceste partide sub pragul de 5%, însă rolul lor la formarea unei majorități în țară rămâne important.

Un interes major reprezintă euroalegerile și pentru președintele Klaus Iohannis. Nu atât pentru rezultatele obținute de partide, cât pentru soarta referendumului. Referendumul va măsura popularitatea și încrederea în inițiatorul lui. Pentru președinte este testul suprem înainte de alegerile prezidențiale din toamnă. Dacă nu va fi validat, din cauza prezenței slabe la vot, se va vedea obligat să demareze negocieri dure cu USR-PLUS pentru a nu-și desemna propriul candidat prezidențial.

Se pune sub semnul întrebării și capacitatea lui de a se implica în formarea unei noi majorități parlamentare care să susțină un nou guvern, de dreapta.

După 26 mai scena politică va fi percepută altfel. Liderii politici vor fi cântăriți în funcție de rezultatele obținute. Partidele vor avea un alt statut. Surpriza supremă ar fi situarea PNL deasupra PSD. Cu mare interes sunt așteptate rezultatele obținute de USR-PLUS și ALDE. A treia grupă de rezultate obținute sunt cele aflate la limita pragului de 5%. Este vorba despre PMP și UDMR.

Obținând sub 5 procente Traian Băsescu este descalificat ca politician, iar un UDMR sub prag pune sub semnul întrebării fidelitatea comunității maghiare față de liderii politici ai Uniunii.

Competiție electorală pe Tik Tok

Se vorbește atât de mult despre campania electorală, de fapt despre campaniile electorale pentru că sunt atât de multe anul acesta încât nici nu le mai putem număra.

Cel mai tânăr ministru refractar la reformele lui Ciolacu

Un nou cuvânt îşi face apariţia triumfală în câmpul dezbaterilor pe marginea măsurilor pe care intenţionează să le ia guvernul Ciolacu: drafturi. Ceea ce apare în spaţiul public nu sunt decât nişte drafturi scăpate din cancelaria primului ministru şi nicidecum un act oficial.
Cum de scapă atâtea drafturi din imediata apropiere a primului ministru? Mai degrabă înclinăm să credem că sunt scurgeri voite.