20.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 01.30 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 02.40 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 05.30 Info Studio cu Laczko Eva. Titlul emisiuni: Casa zâmbetelor-oază de bucurie. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Adrian Cozma. Titlul emisiuni: Creşterea cailor de rasa şi relaxarea. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: . 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Iuliu Cadar. Titlul emisiuni: Iuliu Cadar-raport la 3650 de zile. 14.35 Teleshopping 15.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 16.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 17.30 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Asociaţia ACT4U, implicată în diverse activităţi ecologice. 18.00 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum controlăm furia? 18.30 Şedinţă de Consiliu 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Constantin Demian, Daniela Silaghi. Titlul emisiunii: Care sunt cele mai mari probleme ale adolescenţilor?(reluare) 23.00 Şedinţă de Consiliu

Ce sărbătorim?

Scris de Dumitru Păcuraru, 14 august 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Odată trecută sărbătoarea de Sfânta Maria se intră în logica evenimentelor de toamnă. Pe de altă parte, august este prin excelenţă luna concediilor. La fel şi preşedintele Klaus Iohannis este şi nu este în concediu. Este în ţară, deci nu este în concediu. Merge de la mare la munte, trece săptămânal Carpaţii, într-un fel de navetă între Bucureşti şi Sibiu.

Dacă s-ar face o comparaţie între anul trecut şi anul acesta balanţa activităţii s-ar înclina spre 2017. Unii spun că datorită apropierii alegerilor prezidenţiale. S-a trecut de mijloc mandatului. În decembrie se vor face trei ani. Au mai rămas doi. Tot în 2019, la începutul verii, vor avea loc şi alegerile europarlamentare. Un motiv suficient de puternic pentru partide să se pregătească în paralel cu preşedintele pentru marea confruntare electorală.

Unul din subiectele ce par să acapareze atenţia opiniei publice este Centenarul. Împlinirea unui secol de la Unire dă bătăi de cap tuturor. Preşedintele atinge tangenţial subiectul. Guvernul, după mai multe încercări eşuate, bate pasul pe loc. Nu ştie ce are de făcut. Este de înţeles din moment ce nu s-a mai confruntat cu o astfel de problemă.

De fapt ce este Centenarul? De ce înainte de a se face ceva concret, înainte de a avea un program, toată lumea comentează pe marginea lui? De fapt, ce se sărbătoreşte se ştie. Cum se va sărbători nimeni nu are nici cea mai vagă idee. Când  liderul UDMR a declarat că maghiarii nu au ce sărbători toată lumea a sărit ca arsă. Au avut, în sfârşit, ceva de care să se agaţe. Premierul, de pildă, sau ministrul Culturii nu zic nimic, prin urmare nimeni nu-i critică.

Ce cuprinde Centenarul? O perioadă de o sută de ani împărţită pe felii. Perioada interbelică s-a remarcat prin două aniversări rotunde, de zece şi de 20 de ani. Pregătirile din 1928 ar putea fi un model pentru Centenar. S-au publicat ample lucrări ştiinţifice, culturale, istorice. Cea de-a doua aniversare, din 1938, a fost ceva mai modestă din acest punct de vedere.

O altă perioadă este cea cuprinsă între 1940-1945. Se pune în alt mod. Urmează perioada comunistă. Poate fi pusă între paranteze perioada 1945-1989? Centenarul, dacă este să fim corecţi, trebuie să prindă şi acei 44 de ani.

Ultimii ani, din decembrie 1989 până în zilele noastre este al doilea mare calup istoric, după cel comunist. Acesta este cel mai bine cunoscut. Cum ar trebui prezentat? Triumfal din perspectiva democraţiei. Ceva mai sceptic şi reţinut ca realizări economice, echitate socială, consens naţional. În aceşti ani au părăsit România peste 4 milioane de cetăţeni. Nu din cauza binelui. Deci ce sărbătorim? Se poate defila, se pot prezenta forţele armate din ce în ce mai bine dotate, se poate dansa, se pot intona cântece patriotice. Dar pe hârtie ce punem? Îl băgăm în istorie pe Gheorghiu Dej şi pe Nicolae Ceauşescu? Scoatem în lumină rolul istoric a lui Ion Iliescu? Nicolae Văcăroiu face parte din istoria celor o sută de ani? La fel şi Traian Băsescu, cu cele două mandate ale sale, a ocupat 10% din spaţiul istoric al Centenarului.

Kelemen Hunor o fi spus din calcule electorale că nu are ce sărbători, dar câţi dintre români ştiu cum ar trebui sărbătorit Centenarul altfel decât o simplă zi naţională, cu defilări, dansuri şi voie bună? Cel mai simplu ar fi ca fiecare breaslă să-şi facă propriul program, scriitori, artişti, muzicieni, istorici etc. să-şi facă fiecare „rezumatul” celor o sută de ani, cu bune şi cu rele. Nu neapărat într-o lumină sărbătorească. Odată la o sută de ani ar trebui să ne permitem să fim sinceri.

Abonează-te acum Online!