09.04.2020a 00.00 Agenda Publică cu Stela Cădar, invitaţi: Ionuţ Oneţ, Ciprian Costea, Ovidiu Mureşan. Titlul emisiunii: Acord politic între lideii partidelor parlamentare. (reluare) 01.30 Ştiri 02.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Eugenia Sabou. Titlul emisiunii: Legea pensiilor pe înţelesul tuturor. (reluare) 03.30 Concurs d epescuit la Turulung 04.40 Festival de teatru 05.45 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Creşterea oilor şi urgenţele sezonului 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda Publică cu Stela Cădar, invitaţi: Ionuţ Oneţ, Ciprian Costea, Ovidiu Mureşan. Titlul emisiunii: Acord politic între lideii partidelor parlamentare. (reluare) 09.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu 10.50 Panoramic Sportiv cu Constantin Demian, invitat: Dacian Nastai. Titlul emisiunii: Fotbalul este suspendat în această perioadă. 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Eugenia Sabou. Titlul emisiunii: Legea pensiilor pe înţelesul tuturor. (reluare) 14.00 Agenda Publică cu Stela Cădar, invitaţi: Ionuţ Oneţ, Ciprian Costea, Ovidiu Mureşan. Titlul emisiunii: Acord politic între lideii partidelor parlamentare. (reluare) 15.30 Teleshopping 15.50 Info Magazin cu Adriana Mureşan. Titlul emisiunii: Dăruieşte şi primeşti. 16.20 Taina Credinţei cu Mihaela Ghiţă invitat: Iulian Budău. Titlul emisiunii: Unicitatea sărbătorii Floriilor. 17.15 Ne Cheamă Natura cu Ioana Zaharia, invitat: dr. Liana Strîmb. 18.00 Audienţe în direct cu Eva Laczko (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda Publică , cu Stela Cădar (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Audienţe în direct cu Eva Laczko (reluare)

Ce sărbătorim noi la 24 Ianuarie?

Scris de Dumitru Păcuraru, 24 ianuarie 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

În nici un caz caracterul anarhic al democraţiei ce pare în pericol încă din ziua naşterii ei, a democraţiei. Sărbătorim intrarea în modernitate a României. Chiar mai mult, naşterea României.

Cu aproape o sută de ani în urmă Constantin Rădulescu-Motru scria că România a avut două Constituţii, prima din anul 1864, iar a doua cea din 1923.

În acelaşi timp observa că, potrivit Constituţiei din 1923, capitolul 2, în care sunt enumerate drepturile cetăţenilor, „nu a rămas libertate pe care să nu o aibă românul, nu a rămas garanţie care să nu-i fie dată: proprietatea de orice natură era garantată, domiciliul inviolabil, munca liberă, învăţământul liber, cultul religios liber, secretul scrisorilor inviolabil. „Mai departe – nota marele psiholog – „după litera Constituţiei, Statul român este Statul liberal ideal, aşa cum l-au visat teoreticienii liberalismului”.

Nimeni nu ar putea contesta faptul că noua Constituţie a României, votată în 8 decembrie 1992, nu a mai adăugat câteva drepturi şi libertăţi. Nu am avut curiozitatea de a căuta dacă a fost preluată din vechea Constituţie din 1923 şi secretul  inviolabil al scrisorilor. Oricum, odată cu protocoalele secrete dintre SRI şi diferitele componente ale Justiţiei, acest drept nu putea fi respectat.

Luat ca model de tinerii cercetători ai psihologiei poporului român de azi, Constantin Rădulescu- Motru pune în discuţie, chiar când vorbeşte despre ideologia statului român, „caracterul anarhic al tineretului intelectual”. Cum marele psiholog, dar şi om politic, dramaturg şi director de teatru, scria aceste rânduri prin anii ’30 ai secolului trecut, îi cuprindea şi pe un Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu.

Timpul a trecut şi nu s-a schimbat mare lucru. Tinerilor politicieni de azi  li poate aplica „personalismul anarhic” de acum 90 de ani. Cel mai evident caz este exemplificat de USR -PLUS. Cu rezerva că aici se află ceva mai puţini intelectuali în sensul consacrat al cuvântului.

Extins la nivelul întregului spectru politic, am găsi insuficente probe pentru a contesta caracterul anarhic al întregii vieţi politice, până la urmă a democraţiei de care se bucură societatea românească.

Să luăm un exemplu: Teodor Meleşcanu, bucurându-se de dreptul de a alege şi de a fi ales, şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Senatului României. A fost ales, a condus această cameră superioară a Senatului, dar după o vreme CCR a decis că alegerea lui a fost neconstituţională.

Prin urmare, din septembrie 2018 până în ianuarie 2020 Senatul României a fost condus de un preşedinte nelegal ales.

Dacă nu s-ar fi schimbat guvernul, dacă nu se făcea o sesizare către Curtea Constituţională, Senatul ar fi avut un preşedinte nelegal până la următoarele alegeri.

Dacă extrapolăm, ni se deschide în faţă o largă imagine de democraţie anarhică.

Făcând un salt în timp, la începuturile statului român, vedem în grupul de intelectuali din jurul lui Alexandru Ioan Cuza o gândire politică logică, pragmatică, europeană nu doar în literă, ci şi în spirit.  În doar şapte ani modernismul s-a manifestat în toată splendoarea lui, dând nu numai seria de legi fundamentale pentru un stat modern, ci şi numele acestei ţări, România.

  An de an sărbătorim ziua de 24 Ianuarie 1859. Nu ar trebui să uităm că există şi un al doilea 24 Ianuarie, din 1862, ziua când noului stat, România, i s-a dat o singură Adunare legiuitoare şi un singur guvern, la Bucureşti. 

Abonează-te acum Online!