Asculta acest articolCurtea Constituţională a României a respins miercuri contestaţia făcută de 82 de deputaţi PNL şi USR privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi a stabilit că şefii de instituţii publice, cum ar fi preşedintele ÎCCJ, al CSM sau procurorul general, trebuie să se prezinte la comisii.
”Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea naţională [art.2 alin.(1) din Constituţie], fiind ales de către cetăţeni, şi este organul reprezentativ suprem al poporului român [art.61 alin.(1) din Constituţie], funcţia sa de anchetă se diferenţiază de ancheta penală. Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului. Prin urmare, nu este nici necesară şi nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condiţiile demarării unei anchete judiciare”, transmite Curtea Constituţională.
82 de parlamentari PNL şi USR au contestat modificarea Regulamentului Camerei ce viza inclusiv organizarea comisiilor de anchetă, notează Mediafax.
Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicţional şi că dispoziţiile legale criticate realizează o evidentă distincţie, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă deoarece funcţionează sub control parlamentar şi, ”pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, şi anume persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei”.
În această din urmă categorie intră, arată magistraţii CCR şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul-general al României, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Curţii de Conturi sau preşedintele Curţii Constituţionale.
”De asemenea, pot fi invitate şi alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio legătură cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, în această din urmă categorie pot intra şi judecători, procurori, dacă nu sunt chemaţi în legătură cu atribuţiunile, însărcinările de serviciu sau activitatea lor profesională, ci în calitate de simpli cetăţeni”.
Magistraţii au mai reţinut că noile reglementări pun la dispoziţia comisiei de anchetă anumite mijloace procedurale, printre care şi posibilitatea acestora de a sesiza organele judiciare penale. ”Prin urmare, chiar dacă acestea se referă la unele fapte/infracţiuni, nu constituie norme de incriminare”.
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Camerei Deputaţilor.
Fii primul care comentează