Premierul Cioloş preia teza lansată de guvernul Ponta că întreaga ţară ar fi blocată pentru că funcţionarilor le este frică să mai semneze acte. Fostul premier începea cu miniştri, secretari de stat, directori generali şi termina cu preşedinţi de consilii judeţene, primari şi funcţionarii din aceste instituţii.  Reieşea foarte clar că de frica DNA peste economie s-a instalat o blocadă. La vremea respectivă asupra guvernului Ponta plana suspiciunea că în felul acesta explica lipsa resurselor. » Citeşte restul articolului

Un sondaj recent arată că doar 12% din populaţie are încredere în partide şi politicieni. Aşa să fie oare? Alegătorii se împart în două mari categorii: cei care în momentul în care intră în casă pornesc televizorul şi cei care atunci când intră în casă opresc televizorul. Această primă mare diviziune a electoratului s-a făcut în campania în urma căreia a fost ales preşedinte John Kennedy.

» Citeşte restul articolului

Unul dintre secretele succesului în politică este arta de a şti realiza coaliţii temporare. Niciun politician adevărat nu va recunoaşte vreodată că are proiecte pe termen scurt. USL era proiectată să reziste până în 2020, cu posibilitate de prelungire încă 20 de ani. Poveşti de adormit alegătorii.

» Citeşte restul articolului

Dacă vrei să îngropi o problemă trebuie să faci o comisie. Dacă nu mă înşel, această butadă i se atribuie lui Napoleon. Aşadar, vine odată cu epoca modernă. Epoca modernă aduce cu ea şi multă hârţogărie. Dar birocraţia este mult mai veche. Cine se mai uită prin arhive are ocazia să vadă cât de exacţi erau scribii, notând cu scrupulozitate amănunte care azi sunt trecute cu vederea. De pildă se nota câte lumânări, câtă mâncare şi băutură au fost folosite cu ocazia unui eveniment. Un alt exemplu: descrierea în amănunt a meniului de la întâlnirea fruntaşilor ASTREI de la Arad, de la sfârşitul secolului 19.

» Citeşte restul articolului

Raportul prezentat joi a scos în evidenţă rolul jucat de DNA în România. Cifrele în sine spun aproape tot. O treime din preşedinţii de consilii judeţene au dosare penale. Au fost condamnaţi 20 de magistraţi, 6 judecători şi 14 procurori. Parlamentari şi foşti parlamentari, miniştri şi foşti miniştri, directori, oameni de afaceri au fost judecaţi şi condamnaţi, alţii sunt în faza urmăririi penale. Cam toate categoriile sociale îşi dau obolul. O altă cifră care îngrozeşte este suma de 431 de milioane de euro care au fost date ca mită în 2015.

» Citeşte restul articolului

Până la urmă este legitimă întrebarea dacă România este ţara partidelor mari sau ţara partidelor mici. În ultimii 20 de ani nicio coaliţie de guvernare nu a fost posibilă fără aportul unui partid mic, sau a mai multora. 1996, considerat anul victoriei forţelor democratice, CDR nu a reuşit să facă o majoritate parlamentară fără două partide mici, PD-ul condus atunci de Petre Roman şi UDMR. După alegerile din 2000, câştigate de PSD cu aproximativ 35%,  autoritarul guvern Năstase, în realitate minoritar, nu ar fi avut majoritate parlamentară fără PRM.

» Citeşte restul articolului

Da, cu siguranţă, preşedintele şi premierul au intrat în campanie electorală. Nu puteau sta deoparte. PNL se mişcă destul de greu. Încă nu s-a făcut sudura definitivă între PDL şi PNL, astfel că partidul funcţionează cu două motoare în contratimp şi alimentate separat. Nu s-a făcut sudura definitivă a electoratului. Fostul electorat al PDL este tentat de PMP, în vreme ce o parte din electoratul fostului PNL încă oscilează între noul PNL şi ALDE.

» Citeşte restul articolului

Cum trece din selecta lume a principiilor în lumea reală, Klaus Iohannis riscă să facă gafe. Prin urmare preşedintele ar trebui să se limiteze la comunicate seci, la enunţuri scurte, concise, astfel încât să nu lase loc interpretărilor. Dacă mergem puţin în spate vom observa că a gafat în faţa celor mai nevinovate întrebări. Ultimul exemplu. În cazul Antenelor preşedintele a încercat să spună că libertatea presei este mai presus de orice, este esenţială şi determinantă într-o democraţie, şi a reieşit că a criticat decizia justiţiei de confiscare a averii lui Dan Voiculescu, în care se includ şi clădirile confiscate de stat în care funcţionează staţiile de televiziune.

» Citeşte restul articolului

În cea mai mare parte vizitele la nivel înalt în judeţul Satu Mare s-au încheiat. În ordinea sosirii, primul pe listă este UDMR. Kelemen Hunor a fost la desemnarea candidaţilor la primării, în mod special ţinând ca la Satu Mare să candideze pentru funcţia de primar deputatul Kereskenyi Gabor.

» Citeşte restul articolului

Presupunând că toţi suntem simpatizanţi ai guvernului de tehnocraţi şi ni s-ar cere să-i lăudăm, ar trebui să facem eforturi uriaşe să ne ducem sarcina la bun sfârşit. Nu pentru că nu ar avea culoare politică este incolor guvernul Cioloş, ci pentru că este invizibil. Nu este invizibil pentru că nu şi-a propus să se autopromoveze, ci pentru că nu are  activitatea specifică unui guvern. » Citeşte restul articolului

9 prefecţi au fost demişi dintr-o lovitură de condei. Independenţi, dar desemnaţi la recomandarea organizaţiilor judeţene ale partidelor din coaliţia de guvernare, prefecţii sunt reprezentanţii guvernului în teritoriu. Rolul lor este important mai cu seamă în aplicarea legii fondului funciar. » Citeşte restul articolului

Dacă nu ar veni de la Curtea Constituţională comunicatul potrivit căruia SRI nu mai poate face interceptări la cererea procurorilor, ci de la un politician, s-ar spune că politicul se amestecă în treburile Justiţiei cu intenţia de a obstrucţiona anchetele penale. Venit din partea CCR, documentul surprinde cu atât mai mult cu cât a fost votat în unanimitate, iar din complet face parte şi fostul şef al DNA, Daniel Morar. » Citeşte restul articolului

    Bună, rea, reinventându-se mereu după fiecare şoc, ne place sau nu, presa face din România o ţară democratică. Fără presă este de neimaginat cum s-ar face cunoscut şi cel mai umil politician. Fără presă nu ar fi posibilă nicio campanie, de la cea de vaccinare la campania anticorupţie. Mass media trasează direcţia în care ar trebui sau nu să meargă societatea. 

» Citeşte restul articolului

Deşi a căutat pentru formaţiunea sa un nume care să-l apropie de PSD, Mircea Geoană încă este mai cunoscut decât partidul său. Partidul Social Românesc, aşa se numeşte partidul lui Mircea Geoană. Mizând pe confuzie, PSRO nu duce deloc spre PSD, numele ducând mai degrabă spre o pasăre. Nu se reţine uşor. De aceea, crainicii şi comentatorii preferă să-i spună “partidul lui Geoană”.

» Citeşte restul articolului

Se intră în campanie electorală cu foarte multe necunoscute în faţă. În primul rând legea nu este clară. PNL încă nu a abandonat lupta pentru alegerea primarilor din două tururi, sau cu peste 50%. În al doilea rând nu se ştie câţi dintre cei deja desemnaţi de partidele lor să candideze pentru un nou mandat vor ajunge să fie validaţi. Sunt pe rol un mare număr de procese ale unor primari acuzaţi de incompatibilitate. Sunt candidaţi aflaţi în vizorul DNA. Este foarte posibil să fie grăbite procesele acestora pentru a nu prelungi această stare de incertitudine care planează asupra unor consilieri, preşedinţi de consilii judeţene sau primari în funcţie. Nu este moral să li se pună cetăţenilor în faţă oameni cu probleme şi să-i voteze.

» Citeşte restul articolului

PNL nu se poate lăuda că este un partid avantajat în mod deosebit pentru că a dat preşedintele. Cea mai mare reuşită a sa este că l-a debarcat pe Victor Ponta. Aici ar trebui pusă în balanţă şi nevoia de răzbunare a lui Klaus Iohannis. PSD a dus o campanie prezidenţială murdară. Victor Ponta a depăşit limitele admisibile ale unei confruntări politice. Nu a lăsat nicio portiţă deschisă spre un dialog civilizat, în limitele instituţionale. Dând crezare tuturor sondajelor, Ponta se vedea preşedinte. Prin urmare nu vedea niciun motiv să se poarte reverenţios cu contracandidatul său.

» Citeşte restul articolului

Guvernul a stabilit data alegerilor şi perioada campaniei electorale. În 5 iunie alegătorii se vor prezenta la vot, iar din 6 mai partidele au dreptul să-şi folosească însemnele în ziare, pe afişe, la televiziuni etc. Este de la sine înţeles că în mai puţin de o lună niciun partid nu-şi poate prezenta candidaţii astfel încât să fie cunoscuţi de cei care doresc să se prezinte la vot.

» Citeşte restul articolului

Iniţiată de liderul PSD Liviu Dragnea, “Legea defăimării” are meritul de a readuce în discuţie problema presei din România anului 2016. Într-o primă fază comentariile l-au vizat pe iniţiator. Se sugera că Liviu Dragnea nu ar fi tocmai cel mai potrivit să vorbească despre defăimare. În al doilea rând, cu această ocazie se poate vorbi despre  PSD,  despre unii mebri ai PSD, care, fie direct, fie prin diversi interpuşi, deţin un număr apreciabil de societăţi media.

» Citeşte restul articolului

Punerea sub acuzare a fostului procuror general Tiberiu Niţu pentru abuz în serviciu reprezintă un record în materie prin faptul că este cercetat de o instituţie inferioară. DNA urcă astfel peste Parchetul General. Nu ştiu ce cred specialişti, dar comentatorii politici sunt de părere că este o anomalie. Contează însă mai puţin opiniile. Importantă rămâne fapta.

» Citeşte restul articolului

După consultările cu fiecare partid în parte, cu speranţa că va reuşi să-i determine pe liderii politici să accepte alegerea primarilor în două tururi, premierul Cioloş a fost invitat de PNL la Parlament. Soldată cu un eşec,  prima încercare a avut un efect invers. PSD s-a mobilizat, şi-a înăsprit tonul, dar a realizat şi două înţelegeri ferme cu UNPR şi ALDE. Într-o primă fază şi Tăriceanu şi Oprea se arătau dispuşi să accepte modificarea legii astfel încât primarii să fie aleşi democratic, cu o majoritate simplă de voturi.

» Citeşte restul articolului