Atenţia opiniei publice se focalizează în primul rând pe Liviu Dragnea şi PSD, iar în al doilea rând pe PNL. Dacian Cioloş a intrat într-un con de umbră, iar preşedintele Iohannis nu atrage atenţia decât în măsura în care se pronunţă asupra desemnării lui Liviu Dragnea pentru funcţia de prim ministru. În rest, sunt evenimente secundare, de mâna a doua.

» Citeşte restul articolului

Rezultatele alegerilor parlamentare din 11 decembrie repun în discuţie întreaga construcţie politică şi socială din ultimii doi ani. Adică de la preluarea mandatului prezidenţial de către Klaus Iohannis. România nu este o republică prezidenţială, dar preşedintele rămâne marele arhitect. Noi gândim, analizăm istoria în funcţie de mandatele prezidenţiale.

» Citeşte restul articolului

Una dintre cele mai liniştite campanii electorale s-a finalizat cu unul dintre cele mai neaşteptate rezultate. Dacă se confirmă exit-poll-urile, viitoarea majoritate parlamentară va fi asigurată de PSD şi ALDE. Procentele obţinute nu dau absolut nicio şansă formării unei alte majorităţi. PSD a primit rezultatul cu un entuziasm reţinut. PNL suferă una dintre cele mai usturătoare înfrângeri.

» Citeşte restul articolului

Ultimele zile înainte de alegeri sunt pline de apeluri către populaţie să se prezinte la vot. Legea electorală, pe care toate partidele o consideră nepotrivită, interzice campania electorală înainte cu 24 de ore de alegeri. La televiziune cu 48 de ore. Poate că şi această restricţie contribuie la gradul foarte mare de absenteism. Probabil că pe viitor se vor înlătura o serie de restricţii care împiedică dialogul dintre partide şi societatea civilă, dintre candidaţi şi cetăţeni. » Citeşte restul articolului

În general ştim ce aşteaptă lumea de la o campanie electorală. În schimb nu prea ştim ce a aşteptat preşedintele din moment ce în câteva rânduri şi-a arătat nemulţumirea ba că este lispită de dinamism, ba că este prea liniştită. Este adevărat că legea este foarte restrictivă, dar poate că ar trebui să ne obişnuim cu astfel de campanii. La urma urmei oamenii votează şi dacă politicienii se ceartă şi dacă vorbesc unii cu alţii civilizat. În ceea ce priveşte programele, într-o atmosferă mai calmă pot fi mai bine prezentate. » Citeşte restul articolului

Ce înseamnă “votul încrucişat” şi mai ales care este rostul său? Premierul Dacian Cioloş a readus în discuţie această formulă de vot. La fiecare rând de alegeri, cetăţeanul primeşte mai multe liste electorale. În cazul alegerilor locale, votează primarul, consilierul local şi consilierul judeţean. La alegerile parlamentare, pe o listă votează candidatul pentru Senat, pe alta pentru Camera Deputaţilor. » Citeşte restul articolului

Ultimele zile ale campaniei electorale nu sunt chiar atât de dure pe cât se aştepta populaţia. Partidele par să-şi fi epuizat stocurile de pocnitori. Petardele au fost detonate în cea mai mare parte înainte de campanie. Pe parcursul celor trei săptămâni de campanie oficială s-au tras focuri de avertizare, s-au aprins beculeţe roşii, galbene, verzi, violete, s-a ţopăit în jurul unor subiecte “incendiare”, dar nu s-a mişcat nimic din loc. Totul a rămas încremenit în proiect. PSD, ALDE şi PNL nu au venit cu nimic nou. » Citeşte restul articolului

Campania devine din ce în ce mai interesantă din punctul de vedere al lipsei de entuziasm a populaţiei. Preşedintele Iohannis acuza lipsa de dinamism al partidelor. Deşi miza este uriaşă, lipseşte şi entuziasmul şi dinamismul. » Citeşte restul articolului

Peste exact o săptămână vom avea rezultatele de la alegerile parlamentare. Probabil se va cere renumărarea voturilor, pentru că majoritatea se va forma la diferenţe foarte mici. Ca partid, PSD va fi greu de bătut în această ultimă săptămână. Partidul lui Liviu Dragnea îşi păstrează avansul obţinut încă de la alegerile locale, situându-se între un procent optimist de 43% şi altul mai modest de 38%. PNL rămâne pe poziţia a doua, însă distanţa exactă faţă de primul clasat este greu de anticipat. De la sondaj la sondaj, PNL urcă spre 35% sau coboară la 25 de procente. Neclară este şi poziţia USR, şi acest partid variind de la 10 la 20 de procente.

» Citeşte restul articolului

An de an 1 Decembrie, ca de altfel şi 15 Martie, trec fără ca semnificaţia şi simbolistica lor să se clarifice în mod tranşant, odată pentru totdeauna.

Ce înseamnă pentru români, ce înseamnă pentru maghiari fiecare dintre cele două zile? Sunt momente istorice de răscruce care  afectează cele două etnii în mod diferit, şi totuşi identic.

» Citeşte restul articolului

Ziua Naţională, în ciuda aşteptărilor, s-a desfăşurat fără scandal. Îngrijorările s-au dovedit a fi simple zvonuri. Echipele de ordine şi-au făcut datoria, poate cu un exces de zel. Preşedintele Iohannis nu a fost huiduit, iar opoziţia nu şi-a dus camioane de oameni care să conturbe săbătoarea. Totul a fost “o manipulare securistă“, cum spunea liderul PSD.

» Citeşte restul articolului

Cea mai grea întrebare: ce se va întâmpla după alegerile din 11 decembrie? Scena politică nu a fost atât de tensionată din perioada anilor ‘90.

De pe vremea preşedintelui Iliescu, din primele două mandate, unul scurt, de doi ani, altul normal, de patru ani, opoziţia şi puterea nu s-au situat pe poziţii atât de divergente. Nici măcar Traian Băsescu nu a reuşit să antagonizeze atât de periculos formaţiunile politice şi societatea. Ori situaţia a fost scăpată de sub control, ori este o acţiune deliberată.

» Citeşte restul articolului

Disputele iscate de lista invitaţilor la recepţia organizată cu ocazia Zilei Naţionale au o cauză mult mai profundă şi depăşesc limitele unei competiţii electorale. Avem de-a face cu o disoluţie a autorităţii de stat tot mai accentuată şi extinsă. Faptul că preşedintele invită la Ziua Naţională pe cine vrea, ca şi cum ar fi vorba despre propria lui zi onomastică, nu despre Ziua Naţională, este doar vârful aisbergului.

» Citeşte restul articolului

Multă vreme “lipitorii de afişe” au fost puşi la stâlpul infamiei. Erau voluntari care, lucrând în campaniile electorale, dacă partidul pentru care lipeau afişe câştiga alegerile, se pricopseau cu câte o funcţie.

Odată cu modificarea legii alegerilor, interzicându-se lipitul pe toate gardurile, pe stâlpi şi ziduri, unde se nimerea, specia a dispărut. Mai precis, s-a metamorfozat. Acum se numesc postaci. » Citeşte restul articolului

O veste a cutremurat societatea românească de la est la vest, de la sud la nord.

Faptul că preşedintele Klaus Iohannis a anunţat din timp că nu-i invită la recepţia de la Cotroceni pe Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi pe Victor Ponta este exact tipul de mesaj pe care-l aşteaptă românii în ajunul Zilei Naţionale. Da, într-adevăr, acesta este drumul pe care trebuie să-l urmeze România în următorii ani: să se organizeze chermeze la care cei cu ochi albaştri şi verzi să nu-i invite pe cei cu ochi negri şi căprui. Aceasta este calea.

Cei îmbrăcaţi în roşu să tragă căruţa statului în stânga, iar cei îmbrăcaţi în galben şi albastru, s-o tragă în dreapta. » Citeşte restul articolului

Că funcţia îl face pe om şi nu invers o demonstrează foştii preşedinţi, foştii premieri, foştii miniştri, foştii primari  sau preşedinţi de consilii judeţene.  Odată pierdută funcţia, redevin oamenii care au fost înainte.

Unii se mai zbat, se încăpăţânează să creadă că sunt la fel de ascultaţi, la fel de respectaţi, la fel de interesanţi. Dintre toţi foştii, Traian Băsescu nu-şi acceptă noul statut, de simplu cetăţean. » Citeşte restul articolului

Un subiect insuficient dezbătut în campania electorală este modul în care pot fi aduşi acasă muncitorii din străinătate. România se confruntă cu o criză a forţei de muncă. Fără mână de lucru, chiar dacă s-ar accesa fondurile europene ar face aproape imposibilă execuţia lor. Dacă guvernul viitor va pune un accent mai mare pe investiţii, firmele ar face cu greu faţă.

Se simte lipsa specialiştilor şi în sistemul de stat şi în cel privat.

Lipsesc şi muncitorii necalificaţi, ca să nu mai vorbim despre medici. Populaţia din ţară este îmbătrânită. Cei plecaţi în străinătate fac parte din populaţia activă. » Citeşte restul articolului

Epuizate, trecute printre furcile caudine ale justiţiei nemiloase, partidele politice au intrat în competiţie fără energie, lipsite de vlagă. Până şi preşedintele Iohannis a simţit nevoia să-şi exprime stupoarea în faţa lipsei de dinamism a campaniei electorale.

Au fost şi vor mai fi campanii electorale. Nu întotdeauna ele au fost însoţite de mari festivaluri, dar au avut, totuşi, o ţinută. S-a defilat, au avut loc întâlniri în care buna dispoziţie şi voia bună au primat. » Citeşte restul articolului

După doi ani de la alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte, după o guvernare  tehnocrată de un an, este prematur să se facă un bilanţ. Nu se poate face un bilanţ real nici după trei ani de guvernare PSD.

Practic, bilanţul corect este cel care cuprinde sfertul de secol scurs de la căderea regimului comunist. Partidele s-au amestecat, s-au aliat toate cu toate, au guvernat încrucişat, s-au perindat la guvernare după un algoritm dictat de capriciile alegătorilor. » Citeşte restul articolului

Primele zece zile ale campaniei electorale s-au scurs fără să se fi cristalizat o direcţie fermă. Multitudinea de oferte, de o diversitate pe cât de complexă pe atât de inconsistentă, nu fac decât să deruteze alegătorii. La o privire sumară putem depista cel puţin cinci direcţii spre care sunt îndemnaţi cetăţenii să le urmeze. Ordinea este aleatorie. Liviu Dragnea nu rămâne singurul vector de imagine. Poziţia oficială a PSD este dublată de intervenţiile lui Victor Ponta. Converg cele două poziţii? S-ar părea că da. Electoratul social democraţilor nu este foarte pretenţios, permiţând micile diferende dintre lideri.

» Citeşte restul articolului