Fiecare guvern rămâne în istorie printr-o măsură pe care a luat-o contrar aşteptărilor populare. Guvernul Stolojan din anii ’90 s-a remarcat prin liberalizarea cursului valutar. Victor Ciorbea a închis minele. Guvernul Năstase a semnat controversatul contract pentru construirea autostrăzilor cu Bechtel. Premierul Tăriceanu a încurajat consumul atingând performanţa de a avea în acelaşi timp creştere economică de 8% şi deficit de 6%. Emil Boc, forţat de preşedintele Băsescu, a tăiat salariile bugetarilor cu 25%. Mai departe, prin ce se face remarcat guvernul condus de Victor Ponta? Dar actualul guvern condus de Dacian Cioloş?

» Citeşte restul articolului

    Despre posibilitatea introducerii unei moţiuni de cenzură s-a vorbit imediat după instalarea guvernului de tehnocraţi. Când există o majoritate parlamentară consistentă, clar delimitată, un guvern independent este un nonsens.

Este ceva care contrazice însuşi sistemul democratic bazat pe putere şi pe opoziţie. » Citeşte restul articolului

După o primă săptămână de tatonări, partidele şi candidaţii intră într-o nouă etapă. A doua săptămână este decisivă pentru adoptarea adevăratelor strategii.

Dacă până acum s-au mângâiat, pe măsură ce trece timpul relaţiile dintre candidaţi vor fi tot mai tensionate. Fiecare consideră că celălalt i-a furat puncte importante din program. Din experienţa campaniilor trecute, în cea de-a doua săptămână încep atacurile la persoană. » Citeşte restul articolului

Prezentarea primelor puncte din programele candidaţilor la primării nu sunt de natură să capteze atenţia alegătorilor. Nu a apărut nicio minune gen autostradă suspendată. Sunt în general lucruri cunoscute de toţi. Drumuri, piste de biciclete, mai puţină birocraţie, reabilitarea clădirilor vechi, parcări, locuri de muncă, petrecerea timpului liber. Nimic nou sub soarele promisiunilor electorale. Un lucru îi deosebeşte pe candidaţi unii de alţii: forţa cu care îşi susţin punctele din program. Aici câştig de cauză au cei care au mai multă putere de convingere. Un oarecare avantaj au cei care au mai lucrat sau lucrează în administraţia publică şi au deja un exerciţiu al comunicării. » Citeşte restul articolului

Până la urmă Valeriu Zgonea va fi schimbat din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. De două decenii în PSD, Valeriu Zgonea nu a învăţat un lucru elementar: în acest partid nu sunt permise opiniile separate. Dacă partidul o ia într-o direcţie, chiar dacă în faţă se află o prăpastie, toată lumea, fără excepţie merge în direcţia respectivă. Instinctul le spune că dincolo de prăpastie se vor regăsi din nou împreună.

» Citeşte restul articolului

Primele zile ale campaniei electorale i-au surprins pe candidaţii la primării pregătiţi doar pe jumătate. În lunga perioadă de precampanie majoritatea dintre ei au crezut că îşi pregătesc materialele de propagandă, dar s-au trezit descoperiţi.

Frunzărind materialele apărute se constată că există multe locuri comune. Mai precis, fiecare a scris ce i-a trecut prin cap. Sunt şi programe recopiate din fostele campanii. » Citeşte restul articolului

Fiecare rând de alegeri modifică sistemele de alianţe post-electorale. În campanie fiecare partid caută să-şi impună propria identitate, deseori într-un mod violent.
    După alegeri îşi revizuiesc poziţia, devin mai tolerante, admit că singure nu pot face nimic. » Citeşte restul articolului

Parafrazându-l pe dr. Vasile Lucaciu care, referindu-se la Ştefan Tisza, personaj de o rară inteligenţă, dar cu o mentalitate medievală, constata că oamenii mari fac greşeli mari, iar oameni mici greşeli mici, s-ar putea spune că partidele mari fac greşeli mari, iar partidele mici fac greşeli mici. Într-o sută de ani politica nu s-a schimbat în esenţa ei. Partidele mari făcând greşeli, afectează un număr uriaş de oameni. Cele mici, dacă greşesc, greşelile se răsfrâng doar asupra lor.

» Citeşte restul articolului

Fără să aibă practic nicio opoziţie, lăsat să lucreze în pace, guvernul Cioloş a intrat într-o înfundătură din care nu ştie cum să iasă. Starea iniţială de optimist a fost înlocuită de o stare de căutări febrile. Nu se ştie însă ce îl frământă pe premier. Nu se ştie ce vrea ministrul Sănătăţii. Nu s-a înţeles ce dorea fostul ministru al Culturii?

» Citeşte restul articolului

Din foarte multe puncte de vedere campania electorală din acest an nu va semăna cu fostele campanii electorale. În primul rând odată cu partidele nu intră în campanie şi guvernul. Format din miniştri independenţi, dar desigur cu simpatii politice, cabinetul Cioloş nu este interesat de pomeni electorale. Deci nu vor curge bani spre primării. Este adevărat că s-a majorat salariul minim pe economie în preajma alegerilor, dar această măsură nu capitalizează niciun partid.

» Citeşte restul articolului

Momentul mult aşteptat a sosit. Curtea Constituţională a decis că alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin este constituţională. Aşadar, PNL a pierdut. A încercat prin toate mijloacele să modifice legea. L-a somat de primul ministru să modifice legea alegerilor pin ordonanţă de urgenţă. A apelat la preşedintele Klaus Iohannis. A încercat să formeze o majoritate în parlament cu partidele mai mici. UNPR când era condus de Gabriel Oprea a dat câteva semnale că ar fi de acord cu modificarea legii în sensul dorit de PNL, dar nu a mers până la capăt. PSD s-a ţinut tare şi i-a forţat şi pe aliaţii săi ALDE şi UNPR să fie de partea lui. Intervenţia Curţii Constituţionale pune capăt disputei. PNL trebuie să se recunoască învins.

» Citeşte restul articolului

Preşedintele este un personaj central şi când tace şi când vorbeşte, şi când face ceva şi când nu face nimic. Politicienii români au nevoie de un pilon la care să se raporteze. La o scară mai mică acelaşi rol le este rezervat şi liderilor de partid. Însemnătatea personalităţilor este mai mare decât ne place să recunoaştem. Aşa se explică de ce un Ion Iliescu, un Traian Băsescu rămân în continuare repere, deşi nu deţin funcţii-cheie în stat.

» Citeşte restul articolului

Ministerul Culturii pare o simplă anexă a guvernului. Dincolo de cea mai mică sumă alocată de la bugetul de stat,  acest minister nu are o foarte clară atribuţie. Se ocupă de culte? Bisericile nu se se subordonează Executivului. Se ocupă de patrimoniu? Nu există o lege simplă şi clară care să-i ofere ministrului putere în domeniu. În sfârşit, se ocupă de instituţiile de cultură, teatre, filarmonici, opere, cămine culturale, reviste etc.? » Citeşte restul articolului

Sondajul de la Bucureşti care premerge campania electorală oficială oferă un tablou destul de clar pentru opţiunile de vot din toată ţara. Clasat pe primul loc, PSD rămâne în preferinţele alegătorilor, cu toate problemele pe care le-au avut o parte dintre liderii săi. PNL îşi păstrează locul doi fără să fie atacat din spate de vreun concurent serios. Diferenţa dintre partidul lui Vasile Blaga şi partidul lui Traian Băsescu este p­rea mare pentru a surveni vreo surpriză. » Citeşte restul articolului

Din patru în patru ani alegătorii au ocazia să-i premieze sau săi sancţioneze pe cei care au condus ţara, judeţul, municpiul sau comuna. Odată la patru ani se trage linie şi se spune, acesta a fost bun, acesta nu a fost bun. Problema este că nu toată lumea are aceeaşi opinie. Unii cred despre un primar că a fost foarte bun, în vreme ce alţii sunt de părere că a fost o catastrofă. » Citeşte restul articolului

În urmă cu patru ani scena politică era dominată de cupluri sau tandemurile politice. Băsescu-Boc, Ponta-Antonescu au fost vârful aisbergului. Erau urmaţi la nivel local şi de consiliu judeţean de tandemurile primar-preşedinte. USL, una dintre cele mai de succes alianţe, se baza exact pe existenţa unor cupluri. PNL, după fuziune, a preluat de fapt vechea formulă de conducere a USL, cu copreşedinţii cu atribuţii egale. » Citeşte restul articolului

Ca orice mare competiţie, fiecare campanie electorală îşi are mascota ei. Se concentrează într-o imagine, într-un gest, uneori într-o vorbă, o declaraţie, tot ce are mai expresiv evenimentul în întregul său. Conotaţia negativă este obligatorie, mai ales într-o competiţie în care jucătorii sunt reprezentanţii clasei politice. Clasă în care cetăţenii declară că nu au încredere şi stă la baza tuturor relelor din societate. Mascota sau simbolul campaniei electorale care începe ar putea fi preşedintele unui consiliul judeţean care se plimbă pe o trotinetă, împreună cu un primar.

» Citeşte restul articolului

La cinci luni de la instalarea guvernului de independenţi sau de tehnocraţi, cum le place să li se spună,  Dacian Cioloş pierde al doilea ministru. Aura Răducu, expert, a ocupat importantul portofoliu de la ministerul fondurilor europene.  Doar numele ministerului în sine dă măsura importanţei lui. De accesarea fondurilor europene depinde în ultimă instanţă economia naţională. România a rămas codaşă ani mulţi.

» Citeşte restul articolului

A trecut multă vreme de când în PSD nu a fost un scandal la scenă deschisă. Spre deosebire de alte partide, social democraţii şi-au spălat rufele murdare în familie. Poate că şi acest lucru a contribuit la unitatea de granit a PSD care îl face să fie cea mai importantă formaţiune politică din această perioadă.

» Citeşte restul articolului

Pasul de la maşina pe pilot automat la partidul care funcţionează fără lider era cât pe ce să fie făcut de PSD. În aşteptarea sentinţei s-a spus că PSD a ajuns la performanţa de a funcţiona fără preşedinte. Lucrurile nu stau chiar aşa. Maşina care merge fără şofer este, deocamdată, un simplu experiment. Pe un partid nu s-a făcut experimentat de a fi lăsat fără preşedinte.

» Citeşte restul articolului