Asculta acest articolPentru cetățeanul obișnuit este greu de înțeles de ce aproape întotdeauna pentru orice partidele au opinii diferite.
Cu cât problema în discuție este mai simplă cu atât sunt mai greu de înțeles diferențele de viziune.
O lungă perioadă de timp s-a discutat despre alocațiile pentru copii. Când PNL propunea majorarea alocației, PSD se opunea. În compensație, când PSD propunea majorarea pensiilor, venea rândul PNL să se opună.
Nu altfel se prezintă acum problema impozitării veniturilor. PSD, care de regulă cere majorarea salariilor, cere introducerea impozitării progresive. PNL se opune argumentând că în felul acesta se vor diminua veniturile angajaților care au salarii mai mari. Liberalii spun că fiind afectați cei cu salarii mari înseamnă că vor fi sancționați cei care muncesc mai mult.
Și într-un caz și în altul nu este vorba decât despre propagandă. PSD vrea să arate că nu-i susține pe cei care au salarii foarte mari, în timp ce PNL se erijează în apărătorii celor care câștigă mai mult, ai clasei mijlocii. Se dau și exemple care se vor concludente. Unei persoane care are un salariu de 2500 de lei i se reține acum 16%, adică 400 de lei, plus alte rețineri, în timp ce unui salariat care are 10 000 de lei i se reține 1600 de lei. Pentru cel cu salariu mic se simt cei 400 de lei în timp ce pentru cel cu 10 000 de lei nu se simt prea mult cei 1600 de lei. Dacă se va introduce impozitarea progresivă persoanei cu salariu de 10 000 de lei i se va reține 40%, adică 4000 de lei. Este un calcul aproximativ pentru că mai există și alte rețineri din salariu.
De pe margine sare și Ludovic Orban care spune că el susține cota unică, adică starea actuală. În zilele următoare se vor întâlni conducerile celor trei partide din coaliție pentru a tranșa această problemă.
S-au spart coaliții de guvernare pentru o problemă mai mică. Când cei de la guvernare nu se înțeleg la modul general găsesc un motiv să se despartă. Această coaliție pare bine sudată din cauza crizelor care vin din toate părțile. Odată a fost criza de pandemie. A urmat războiul, concomitent cu scumpirile. Este tot mai aproape o criză alimentară. Nici nu a trecut bine pandemia de coronavirus că apare variola maimuței. Niciun partid serios aflat la guvernare nu-și permite să provoace o criză guvernamentală în aceste condiții grele.
Partidele din opoziție își pot permite să spună orice. Este adevărat că USR și AUR sunt neputincioase, având o pondere mică în parlament, dar trebuie ținut cont și de opiniile lor. USR, după demisia lui Dacian Cioloș, nu are un președinte ales. Deci nu are o direcție clară. AUR continuă să vorbească împrăștiat. Pandemia i-a adus mingea la fileu. A organizat proteste anti-mască, a vociferat și a ieșit în stradă cerând eliminarea restricțiilor anti-Covid.
Odată dispărute oportunitățile, AUR își caută un nou front de luptă. Așa cum mulți comentatori și analiști politici au opinat, până la urmă AUR se va vedea obligat să devină un partid anti-UDMR. Așa cum a fost PUNR și PRM. Într-adevăr, încet, încet AUR se apropie de problema națională. Evenimente disparate îi dau apă la moară. Imnul |inutului Secuiesc cântat de o echipă sportivă, vizita președintelui Ungariei, Katalin Novak în Transilvania, declarațiile ei privitoate la maghiarii de pretutindeni, fotografia ei lângă o piatră vopsită în verde etc. etc.
Nu de puțin interes este poziția premierului Viktor Orban privitoare la situația Transilvaniei după izbucnirea războiului din Ucraina. Crizele financiare, sanitare, alimentare etc. aduc după ele crize de identitate națională. Prin urmare este de așteptat apariția unui curent naționalist în România. Cum se va manifesta? La fel ca în trecut. AUR poate oferi oricând varianta la zi a unui Gheorghe Funar și a unui Corneliu Vadim Tudor.
