Asculta acest articolDestul de rar se întâmplă ca disputele dintre partide să urmărească un scop precis. Întotdeauna apar elemente de natură electorală. Fiecare parte ia în calcul reacția electoratului, fără să țină seama de realitatea din teren. Dacă partidul X spune că situația este albă, obligatoriu adversarul afirmă că este neagră. Iar atunci când cad la un acord prezintă aceeași situație ca fiind gri.
De data aceasta între PSD și PNL se cască o prăpastie. Liberalii cred în schma de compensare a prețurilor crescute peste nivelul suportabilității, în timp ce PSD propune revenirea la reglementarea tarifelor la energie.
PSD are și un exemplu concret. Deja statul este dator cu șapte miliarde de euro către furnizorii de energie, iar până la sfârșitul anului se va ajunge la o sumă de peste 12 miliarde de euro. Cu alte cuvinte sumele către furnizorii de energie înghit miliardele primite de România prin PNRR.
Argumentul prezentat de PSD se bazează pe cifre. Companiile din domeniu înregistrează profituri uriașe speculând situația.
Cu alte cuvinte PNL este acuzat că este într-un fel de înțelegere mascată cu furnizorii. Poate că nu este adevărat, însă datele din teren contrazic măsurile propuse de guvern. Compensarea nu a rezolvat problema scumpirilor, prețurile au continuat să crească, statul este păcălit de furnizori.
Cel mai importat lucru care ar trebui să dea de gândit PNL-ului este că populația nu aplaudă compensările. Liberalizarea pieței de energie a venit într-un moment prost, suprapunându-se peste crize deja existente. Comisia Europeană nu a avut o idee despre consecințele interzicerii producerii de energie pe bază de cărbuni. Rusia ar fi putut profita de această măsură luată în numele mediului și dacă nu izbucnea războiul din Ucraina. Cum o critică la adresa Comisiei Europene este de neconceput, România s-a conformat oprind producția de cărbuni.
Mai greșesc și instituțiile europene. De exemplu acum s-a ivit o disensiune între conducerea Consiliului UE și Comisia Europeană. Președinția Consiliului UE propune o dezbatere privitoare la retragerea vizelor pentru cetățenii ruși, iar Comisia Europeană se opune. Recent președinția Consiliului UE a fost preluată de Cehia de la Franța. După cum știm, președintele Macron a încercat, fără succes, o apropiere de Putin pentru aplanarea conflinctului cu Ucraina.
Ceea ce desparte acum PSD de PNL, este un element minor, față de ceea ce se întâmplă în lume. În Statele Unite pentru prima oară în istorie unui fost președinte i se percheziționează domiciliul. Donald Trump este acuzat că a sustras secretele dotărilor nucleare ale Statelor Unite. Mai mult decât atât, el este acuzat că va candida pentru un nou mandat, iar dacă va câștiga el va scoate SUA din NATO.
Este o acuzație enormă. România are o replică, nici pe departe cu un impact atât de mare. Pentru prima oară în istorie un demnitar străin este chemat în fața Consiliului Național de Combatere a Discriminării să dea explicații. Este vorba despre premierul Ungariei Viktor Orban. Este mai mult decât o aberație.
Aceste exemple arată că lumea a cam luat-o razna. Modul de selecție a liderilor politici, sistemele electorale, oferă șanse unor persoane incapabile să ajungă în poziții-cheie. Ceea ce numim alegeri democratice sunt de fapt niște instrumente la îndemâna partidelor mari. Alegătorii pot alege doar între candidații propuși de partide. Dacă sistemul de selecție a partidelor este viciat, desigur că avem guverne și parlamente pe măsură.
Revenind la disputa dintre PSD și PNL pe tema energiei, este clar că suntem în fața unei decizii majore. Pe bună dreptate întrebarea care frământă în egală măsură cetățeanul de rând și agenții economici este cât se va plăti la iarnă energia? Dacă va continua actualul sistem de compensare PSD avertizează că guvernul va fi la cheremul furnizorilor de energie. Adică România va fi ca vândută acestor companii.
Dacă se revine la principiul reglemetărilor prețurilor va fi ca înainte de liberalizare. Adică furnizorii vor încasa profituri mai mult decât rezonabile, iar cetățenii și firmele își vor putea achita facturile.
PNL alunecă prea mult spre dreapta, dar nu întrunește adeziunea clasei de mijloc, și nici a agenților economici.
