Cât de reală este disputa PNL-PSD pe tema scumpirilor?

Scris de Dumitru Păcuraru, 13 august 2022 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Destul de rar se întâmplă ca disputele dintre partide să urmărească un scop precis. Întotdeauna apar elemente de natură electorală. Fiecare parte ia în calcul reacţia electoratului, fără să ţină seama de realitatea din teren. Dacă partidul X spune că situaţia este albă, obligatoriu adversarul afirmă că este neagră. Iar atunci când cad la un acord prezintă aceeaşi situaţie ca fiind gri.

De data aceasta între PSD şi PNL se cască o prăpastie. Liberalii cred în schma de compensare a preţurilor crescute peste nivelul suportabilităţii, în timp ce PSD propune revenirea la reglementarea tarifelor la energie.

PSD are şi un exemplu concret. Deja statul este dator cu şapte miliarde de euro către furnizorii de energie, iar până la sfârşitul anului se va ajunge la o sumă de peste 12 miliarde de euro. Cu alte cuvinte sumele către furnizorii de energie înghit miliardele primite de România prin PNRR.

Argumentul prezentat de PSD se bazează pe cifre. Companiile din domeniu înregistrează profituri uriaşe speculând situaţia.

Cu alte cuvinte PNL este acuzat că este într-un fel de înţelegere mascată cu furnizorii. Poate că nu este adevărat, însă datele din teren contrazic măsurile propuse de guvern. Compensarea nu a rezolvat problema scumpirilor, preţurile au continuat să crească, statul este păcălit de furnizori.

Cel mai importat lucru care ar trebui să dea de gândit PNL-ului este că populaţia nu aplaudă compensările. Liberalizarea pieţei de energie a venit într-un moment prost, suprapunându-se peste crize deja existente. Comisia Europeană nu a avut o idee despre consecinţele interzicerii producerii de energie pe bază de cărbuni. Rusia ar fi putut profita de această măsură luată în numele mediului şi dacă nu izbucnea războiul din Ucraina. Cum o critică la adresa Comisiei Europene este de neconceput, România s-a conformat oprind producţia de cărbuni.

Mai greşesc şi instituţiile europene. De exemplu acum s-a ivit o disensiune între conducerea Consiliului UE şi Comisia Europeană. Preşedinţia Consiliului UE propune o dezbatere privitoare la retragerea vizelor pentru cetăţenii ruşi, iar Comisia Europeană se opune. Recent preşedinţia Consiliului UE a fost preluată de Cehia de la Franţa. După cum ştim, preşedintele Macron a încercat, fără succes, o apropiere de Putin pentru aplanarea conflinctului cu Ucraina.
Ceea ce desparte acum PSD de PNL, este un element minor, faţă de ceea ce se întâmplă în lume. În Statele Unite pentru prima oară în istorie unui fost preşedinte i se percheziţionează domiciliul. Donald Trump este acuzat că a sustras secretele dotărilor nucleare ale Statelor Unite. Mai mult decât atât, el este acuzat că va candida pentru un nou mandat, iar dacă va câştiga el va scoate SUA din NATO.

Este o acuzaţie enormă. România are o replică, nici pe departe cu un impact atât de mare. Pentru prima oară în istorie un demnitar străin este chemat în faţa Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării să dea explicaţii. Este vorba despre premierul Ungariei Viktor Orban. Este mai mult decât o aberaţie.

Aceste exemple arată că lumea a cam luat-o razna. Modul de selecţie a liderilor politici, sistemele electorale, oferă şanse unor persoane incapabile să ajungă în poziţii-cheie. Ceea ce numim alegeri democratice sunt de fapt nişte instrumente la îndemâna partidelor mari. Alegătorii pot alege doar între candidaţii propuşi de partide. Dacă sistemul de selecţie a partidelor este viciat, desigur că avem guverne şi parlamente pe măsură.

Revenind la disputa dintre PSD şi PNL pe tema energiei, este clar că suntem în faţa unei decizii majore. Pe bună dreptate întrebarea care frământă în egală măsură cetăţeanul de rând şi agenţii economici este cât se va plăti la iarnă energia? Dacă va continua actualul sistem de compensare PSD avertizează că guvernul va fi la cheremul furnizorilor de energie. Adică România va fi ca vândută acestor companii.

Dacă se revine la principiul reglemetărilor preţurilor va fi ca înainte de liberalizare. Adică furnizorii vor încasa profituri mai mult decât rezonabile, iar cetăţenii şi firmele îşi vor putea achita facturile.

PNL alunecă prea mult spre dreapta, dar nu întruneşte adeziunea clasei de mijloc, şi nici a agenţilor economici.

Abonează-te acum Online!