Cât de "prezidenţială" este actuala campanie electorală? | Informaţia Zilei

Cât de „prezidenţială” este actuala campanie electorală?

Scris de Dumitru Păcuraru, 30 octombrie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Negocierile pentru învestirea guvernului au mai muşcat o săptămână din campania electorală. Dar mai este această campanie una prezidenţială propriu-zisă sau este doar o  campanie electorală generală? Situaţia din teren ne arată limpede că a fost transformată într-o anexă a singurului partid care are de câştigat din modul în care se derulează eveniment după eveniment.

Rămas, după fuziunea cu PDL, multă vreme într-un con de umbră, PNL a devenit nu doar prima vioară, ci singura vioară care cântă în acest concert dezlânat de după moţiunea de cenzură.

Căderea guvernului PSD s-ar putea să marcheze sfârşitul unui mod de a face politică. După ce a fost singura formaţiune politică post decembristă căreia i s-a putut lipi pe frunte eticheta de partid-stat, în timpul guvernării Năstase, PSD a traversat o lungă perioadă de incertitudini şi căutări. Mircea Geoană a ţinut să pară un reformator. Victor Ponta a făcut figura unui conciliator, deschizând partidul spre alianţe nefireşti, cu uriaşe consecinţe în plan politic.

În prima etapă USL a facilitat victoria zdrobitoare a partidelor componente la alegerile generale din 2012. După desfiinţare, în momente diferite, fostul USL a devenit o rampă de lansare pentru fiecare partid. Astfel în 2014 i-a deschis lui Klaus Iohannis drumul spre Cotroceni. Doi ani mai târziu, în 2016, a venit rândul PSD să înregistreze o victorie istorică la alegerile parlamentare.

Anul 2019 închide cercul vicios al unei alianţe stânga/dreapta. PSD pierde şi guvernarea şi alegerile prezidenţiale, în vreme ce PNL devine partidul care obţine şi guvernarea în urma unei moţiuni de cenzură, dar are deja asigurată şi victoria candidatului său la alegerile prezidenţiale.

S-a desăvârşit acum procesul de polarizare a electoratului? Nici vorbă. Dreapta, deşi va accede la guvernare, este divizată, în timp ce stânga intră într-o perioadă de degringoladă.

Ca partide de dreapta PNL, USR, PMP, ALDE, UDMR au puţine puncte comune. Ca partide de stânga PSD şi Pro România se pregătesc să se distrugă reciproc.

După cum se prezintă raportul dintre PNL şi candidatul său la preşedinţie mai degrabă eşti tentat să crezi că este pe cale să se nască un nou partid prezidenţial.

Această situaţie bizară de pe scena politică pregăteşte apariţia unui partid prezidenţial? Aşa se pare. Cu ce este mai bun un partid prezidenţial decât un partid-stat rămâne să se vadă în anii următori.

Pe de altă parte, va avea PNL soarta altui partid care s-a născut, s-a dezvoltat şi a dispărut, tot la umbra unui preşedinte? S-ar părea că partidelor prezidenţiale nu le este dat să supravieţuiscă după expirarea mandatului prezidenţial. Practic PDL a dispărut odată cu terminarea mandatului lui Traian Băsescu.

  Revendicându-se de la o tradiţie democratică românească, autodefinindu-se ca partid european modern, PNL, pentru a supravieţui peste mandatul lui Iohannis, teoretic nu va tinde spre statutul de partid-stat, dar practic situaţia poate degenera în încălcări grosolane ale valorilor democratice. În condiţiile în care deţii şi preşedinţia şi guvernarea dorinţa de a domina tot este greu de stăvilit. Tentaţia de a abuza de putere este mare şi la partidele de stânga şi la cele de dreapta. Preşedinţii, şefii de stat cum le place să li se spună,  în  procesul de consolidare a puterii personale, devin prin forţarea Constituţiei, mici despoţi care tind să-şi subordoneze şi guvernul şi parlamentul.

Până la urmă, că vrea sau nu, partidul care dă preşedintele devine un partid prezidenţial. Adică un partid supus dorinţei preşedintelui. Aceste lucruri din cauza căderii guvernului în mijlocul campaniei electorale nu mai sunt subiecte de dezbatere publică.

Abonează-te acum Online!
  • Dacă vrei ca reclama ta să apară aici, sună la 0261.767.303 sau 0724.103.517