Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Felicia Hrihorişan, Alina Perşa. Titlul emisiunii: Partea întunecată a internetului (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Ioan Leitner, Valeriu Bancea, Gabriel Zetea. Titlul emisiunii: Cum va arăta cabinetul Dăncilă? (reluare) 02.30 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Crime comise între membrii ai familiei 03.33 Nicolae Mureşan, un veteran al festivalului Oţeloaia 04.34 Caii sătmăreni de performanţă 05.10 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Elisabeta Bekessy. Titlul emisiunii: Concursul Viaţă pentru mediu la final 05.52 Info studio, cu Eva Laczko, invitaţi Tiberiu Koczinger, Dohi Trepszker Zsofia. Titlul emisiunii: Sătmărenii şi Raza Speranţei de 15 ani alături de copiii suferinzi de boli maligne 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Tiberiu Vălean, Marinela Gliga. Titlul emisiunii: Manifestări împotriva avortului la Satu Mare (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 09.32 Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă 10.40 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Elisabeta Bekessy. Titlul emisiunii: Cetăţenii chemaţi să se implice în săptămâna mobilităţii europene 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Ioan Leitner, Valeriu Bancea, Gabriel Zetea. Titlul emisiunii: Cum va arăta cabinetul Dăncilă? (reluare) 13.00 Ştiri 13.32 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Vasile Blaga. Titlul emisiunii: Relaţia dintre medicul de familie şi pacient 14.08 Teleshopping 14.25 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi Florin Turcu, Horia Macarie. Titlul emisiunii: Planurile Asociaţiei Judeţene de Atletism Satu Mare 15.25 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Radu Iancu. Titlul emisiunii: Putere economică în creştere la Medieşu Aurit 16.25 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Romeo Nicoarăraport la 7.670 de zile 17.32 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitaţi Dorle Ghiriti, Paula Fedorca. Titlul emisiunii: Orientarea şcolară pentru elevii din ciclu gimnazial 18.30 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină,invitat Ionuţ Bujor. Titlul emisiunii: Mai aveţi curajul să circulaţi cu autobusele vechi ale Transurbanului? (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Sport, meci de fotbal, FC Olimpia-Gaz Metan Mediaş 22.30 Concert Youth on Stage 23.30 Ştiri

Cărţi vechi de sute de ani, unele unicat, într-o expoziţie la Muzeul Naţional al Unirii

Scris de Vasile Andreica, 13 septembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Muzeul Naţional al Unirii

Muzeul Naţional al Unirii

Mai multe exemplare de carte veche – lucrări teologice, filosofice sau manuale şcolare, din care unele unicat, apărute începând cu secolul al XVI-lea în tipografiile care au funcţionat în Alba Iulia şi aflate în prezent în patrimoniul mai multor biblioteci din ţară, pot fi admirate în cadrul unei expoziţii vernisate marţi la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) şi care poate fi vizitată până în 29 octombrie.

‘Tipăritu-s-au în Ardeal, în cetatea Belgradului. 450 de ani de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia’ este o expoziţie care celebrează, aşa cum îi spune şi numele, aniversarea a patru secole şi jumătate de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia, a menţionat iniţiatorul acesteia, Florin Bogdan.

‘Practic, propune celui care o vizitează o poveste. O poveste care începe în 1567, cu Rafael Hoffhalter, primul tipograf din Alba Iulia, trece pe la Lorincz, ucenicul diaconului Coresi, ajunge în secolul al XVII-lea, la Tipografia Princiară, sprijinită de principii Transilvaniei, unde s-au tipărit acte oficiale, manuale pentru colegii academice sau cărţi pentru români, în spiritul Reformei. Finalul acestui secol este dominat cumva de Tipografia Mitropoliei Ortodoxe, unde, pe lângă cărţile de cult, va apărea şi acel abecedar românesc, Bucoavna din 1699. În ceea ce priveşte activitatea tipografică veche, ea se încheie la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cu tipografia lui Ignac Batthyani, cea care a produs carte pentru Biserica Romano-Catolică în special’, a declarat Florin Bogdan.

Printre cărţile expuse se află şi trei exemplare de carte unicat, respectiv un exemplar tipărit de tipograful Rafael în 1567, Christianus Schesaeus, Epithalamivm in honorem nvptialem magnifici domini Casparis Bökes de Korniat, Catehismul Calvinesc tipărit la Alba Iulia în 1648 şi un act de hirotonire tipărit în 1700, o Singhelie.

Este expus şi unul din cele trei exemplare, dintre care unul se găseşte la Londra, care se mai păstrează din primul abecedar, Bucoavna de la Alba Iulia din 1699. Nu lipsesc din expoziţie nici cărţi cu semnături ale unor personalităţi — Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I şi Simion Ştefan.

O piesă de bază a expoziţiei este Noul Testament, tipărit pentru prima dată în limba română la 1648 de către Simion Ştefan, mitropolitul Transilvaniei, volum aflat în patrimoniul muzeului din Alba Iulia.

Exemplarele aflate în expoziţie aparţin MNU Alba Iulia, Bibliotecii Sfântului Sinod, Bibliotecii Academiei Române — filiala Cluj-Napoca, Bibliotecii Central Universitare Cluj-Napoca, Bibliotecii Judeţene Mureş, Bibliotecii ASTRA Sibiu şi Bibliotecii Institutului Romano-Catolic din Alba Iulia, a menţionat directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.

Prezent la vernisaj, Arhiepiscopul Ortodox de Alba Iulia, Irineu, a afirmat că acest eveniment, unde sunt expuse nişte ‘giuvaiere’, ne stimulează să conservăm patrimoniul existent.

‘Cartea veche a contribuit la şlefuirea limbii române. (…). Cartea a însemnat o cultură, o cultură sănătoasă. (…). Cartea veche înseamnă şi credinţă, pentru că cele mai multe tipărituri au fost cărţi de slujbă şi învăţătură religioasă. Cartea, circulând în toate ţinuturile locuite de români, a avut un rol formidabil în unitatea religioasă, politică şi culturală a acestora. (…). Acest eveniment ne stimulează să conservăm patrimoniul nostru, ne determină să iubim cartea şi totodată să aducem un prinos de recunoştinţă celor care au scris, au tipărit’, a afirmat Arhiepiscopul Irineu.

Înaltul ierarh a adăugat că, atunci când vorbim despre cartea veche românească, nu putem să nu ne întrebăm cine a produs-o. ‘În primul rând, Biserica. Care, astăzi, este rănită, lovită şi umilită. Ori, această biserică a constituit pentru neamul nostru totul. I-a oferit cuvântul evanghelic şi pâinea euharistică, păstrându-i fiinţa şi fiindu-i pavăză în veacuri vitrege’, a conchis Arhiepiscopul de Alba Iulia.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.