Audienţe în direct cu eva laczko, invitaţi: Kovacs Emil, Koter Laszlo. Titlul emisiuni: Muveszbaratsagok: Koter es Kovacs (Prietenii între artişti: Koter şi Kovacs).(reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Valeriu Bancea, Horia Adrian Ungur,Ovidiu Silaghi. Titlul emisiunii: Scandalul din justiţie versus scandalul din politică. (reluare) 02.30 Cultură,cu Ioan Aniţaş, invitat: Nicolae Pop.Titlul emisiunii: Munca-o modalitate de a rămâne tânăr. 03.40 Mesager educaţiona, cu Vasile Nechita, invitat: Vlaicu Popescu. Titlul emisiuni: Învăţământul dual la Colegiul Tehnic Unio- Traian-Vuia. 04.40 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Paula Pirvănescu. 05.50 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Bornyasz Iosif. Titlul emisiunii: Caprele spaniole la concurenţă cu cele autohtone. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea:Ilona Ilyes. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Anzik Arnold. 08.00 Audienţe în direct cu eva laczko, invitaţi: Kovacs Emil, Koter Laszlo. Titlul emisiuni: Muveszbaratsagok: Koter es Kovacs (Prietenii între artişti: Koter şi Kovacs).(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea:Ilona Ilyes. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu,invitat: Gaspar Gyorgy. 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Gabriel Gorgan. Titlul emisiunii: Tineri în faţa provocărilor timpului actual. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Valeriu Bancea, Horia Adrian Ungur,Ovidiu Silaghi. Titlul emisiunii: Scandalul din justiţie versus scandalul din politică. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Colonel Gheorghe Strâmb. Titlul emisiuni: Colonel Gheorghe Strâmb – rapor la 3650 de zile . 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură cu Laczo Ev,invitat: Muzsnai Arpad.Titlul emisiuni: Paskandi-Dsida- Jakobffz napok. 15.45 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum învingem depresia? 16.25 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat: Ştefan Szilagyi. Titlul emisiunii: Fotbalul juvenil în atenţia ASJ şi ISJ. 17.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu,invitat: Formaţia Clasic . 18.30 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Gheorghe Cormoş, Ioan Tipu Sălăjanu. Titlul emisiunii: Scrisul sătmărean în context local şi naţional.(reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Info Studio cu Laczko Eva, invitaţi: Lochli Tunde, Kegyes David.Titlul emisiunii:Mosolyhaz – az orom oazisa(Casa Zânelor – oază de bucurii). 22.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Paula Pirvănescu. 23.30 Ştiri

Cărţi vechi de sute de ani, unele unicat, într-o expoziţie la Muzeul Naţional al Unirii

Scris de Vasile Andreica, 13 septembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Muzeul Naţional al Unirii

Muzeul Naţional al Unirii

Mai multe exemplare de carte veche – lucrări teologice, filosofice sau manuale şcolare, din care unele unicat, apărute începând cu secolul al XVI-lea în tipografiile care au funcţionat în Alba Iulia şi aflate în prezent în patrimoniul mai multor biblioteci din ţară, pot fi admirate în cadrul unei expoziţii vernisate marţi la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) şi care poate fi vizitată până în 29 octombrie.

‘Tipăritu-s-au în Ardeal, în cetatea Belgradului. 450 de ani de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia’ este o expoziţie care celebrează, aşa cum îi spune şi numele, aniversarea a patru secole şi jumătate de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia, a menţionat iniţiatorul acesteia, Florin Bogdan.

‘Practic, propune celui care o vizitează o poveste. O poveste care începe în 1567, cu Rafael Hoffhalter, primul tipograf din Alba Iulia, trece pe la Lorincz, ucenicul diaconului Coresi, ajunge în secolul al XVII-lea, la Tipografia Princiară, sprijinită de principii Transilvaniei, unde s-au tipărit acte oficiale, manuale pentru colegii academice sau cărţi pentru români, în spiritul Reformei. Finalul acestui secol este dominat cumva de Tipografia Mitropoliei Ortodoxe, unde, pe lângă cărţile de cult, va apărea şi acel abecedar românesc, Bucoavna din 1699. În ceea ce priveşte activitatea tipografică veche, ea se încheie la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cu tipografia lui Ignac Batthyani, cea care a produs carte pentru Biserica Romano-Catolică în special’, a declarat Florin Bogdan.

Printre cărţile expuse se află şi trei exemplare de carte unicat, respectiv un exemplar tipărit de tipograful Rafael în 1567, Christianus Schesaeus, Epithalamivm in honorem nvptialem magnifici domini Casparis Bökes de Korniat, Catehismul Calvinesc tipărit la Alba Iulia în 1648 şi un act de hirotonire tipărit în 1700, o Singhelie.

Este expus şi unul din cele trei exemplare, dintre care unul se găseşte la Londra, care se mai păstrează din primul abecedar, Bucoavna de la Alba Iulia din 1699. Nu lipsesc din expoziţie nici cărţi cu semnături ale unor personalităţi — Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I şi Simion Ştefan.

O piesă de bază a expoziţiei este Noul Testament, tipărit pentru prima dată în limba română la 1648 de către Simion Ştefan, mitropolitul Transilvaniei, volum aflat în patrimoniul muzeului din Alba Iulia.

Exemplarele aflate în expoziţie aparţin MNU Alba Iulia, Bibliotecii Sfântului Sinod, Bibliotecii Academiei Române — filiala Cluj-Napoca, Bibliotecii Central Universitare Cluj-Napoca, Bibliotecii Judeţene Mureş, Bibliotecii ASTRA Sibiu şi Bibliotecii Institutului Romano-Catolic din Alba Iulia, a menţionat directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.

Prezent la vernisaj, Arhiepiscopul Ortodox de Alba Iulia, Irineu, a afirmat că acest eveniment, unde sunt expuse nişte ‘giuvaiere’, ne stimulează să conservăm patrimoniul existent.

‘Cartea veche a contribuit la şlefuirea limbii române. (…). Cartea a însemnat o cultură, o cultură sănătoasă. (…). Cartea veche înseamnă şi credinţă, pentru că cele mai multe tipărituri au fost cărţi de slujbă şi învăţătură religioasă. Cartea, circulând în toate ţinuturile locuite de români, a avut un rol formidabil în unitatea religioasă, politică şi culturală a acestora. (…). Acest eveniment ne stimulează să conservăm patrimoniul nostru, ne determină să iubim cartea şi totodată să aducem un prinos de recunoştinţă celor care au scris, au tipărit’, a afirmat Arhiepiscopul Irineu.

Înaltul ierarh a adăugat că, atunci când vorbim despre cartea veche românească, nu putem să nu ne întrebăm cine a produs-o. ‘În primul rând, Biserica. Care, astăzi, este rănită, lovită şi umilită. Ori, această biserică a constituit pentru neamul nostru totul. I-a oferit cuvântul evanghelic şi pâinea euharistică, păstrându-i fiinţa şi fiindu-i pavăză în veacuri vitrege’, a conchis Arhiepiscopul de Alba Iulia.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.