Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Aurelia Pop. Mihaela Ghiţă, titlul emisiuni: Federaţia Sanitas se pregăteşte de proteste (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi Alexandru Horvat, Radu Ulmeanu, Adrian Pop, titlul emisiunii: 38 de localităţi, din 15 judeţe afectate de o nouă furtună (reluare) 02.24 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Elisabeta Bekessy, titlul emisiunii: Cetăţenii, chemaţi să se implice în Săptămâna Mobilităţii Europene 03.07 Folkshop la Satu Mare Shopping Plaza 04.31 Info magazin, cu Adriana Tivadar 04.50 Info studio, cu Eva Laczko, titlul emisiunii: Sătmărenii şi Raza Speranţei de 15 ani alături de copiii suferinzi de boli maligne 05.40 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, titlul emisiunii: Livada de nuci, o adevărată fabrică de bani 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Arnold Anzik 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Aurelia Pop. Mihaela Ghiţă, titlul emisiuni: Federaţia Sanitas se pregăteşte de proteste (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 09.37 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Laura Diana Bota 10.35 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Elisabeta Bekessy, titlul emisiunii: Cetăţenii, chemaţi să se implice în Săptămâna Mobilităţii Europene 11.07 Inaugurarea noului showroom Lebăda 11.20 Teleshopping 11.35 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi Alexandru Horvat, Radu Ulmeanu, Adrian Pop, titlul emisiunii: 38 de localităţi, din 15 judeţe afectate de o nouă furtună (reluare) 13.00 Ştiri 13.40 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Loredana Aracs, titlul emisiunii: Diagnostic şi tratament în bolile oncologice 14.12 Teleshopping 14.28 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat Iulian Budău, titlul emisiunii: Cum să vedem binele în orice situaţie 15.25 Concert Inedit 15.40 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Vasile Moiş – raport la 2.190 de zile 16.51 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitaţi Carmen Bratosin, Ovidiu Pop, titlul emisiunii: File din istoria Colegiului Mihai Eminescu 17.50 Sport, meci de fotbal, Unirea Tăşnad-U Cluj 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu 21.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, titlul emisiunii: Carnea de struţ, delicatesă în bucătărie 22.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 23.30 Ştiri

Cărţi vechi de sute de ani, unele unicat, într-o expoziţie la Muzeul Naţional al Unirii

Scris de Vasile Andreica, 13 septembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Muzeul Naţional al Unirii

Muzeul Naţional al Unirii

Mai multe exemplare de carte veche – lucrări teologice, filosofice sau manuale şcolare, din care unele unicat, apărute începând cu secolul al XVI-lea în tipografiile care au funcţionat în Alba Iulia şi aflate în prezent în patrimoniul mai multor biblioteci din ţară, pot fi admirate în cadrul unei expoziţii vernisate marţi la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) şi care poate fi vizitată până în 29 octombrie.

‘Tipăritu-s-au în Ardeal, în cetatea Belgradului. 450 de ani de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia’ este o expoziţie care celebrează, aşa cum îi spune şi numele, aniversarea a patru secole şi jumătate de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia, a menţionat iniţiatorul acesteia, Florin Bogdan.

‘Practic, propune celui care o vizitează o poveste. O poveste care începe în 1567, cu Rafael Hoffhalter, primul tipograf din Alba Iulia, trece pe la Lorincz, ucenicul diaconului Coresi, ajunge în secolul al XVII-lea, la Tipografia Princiară, sprijinită de principii Transilvaniei, unde s-au tipărit acte oficiale, manuale pentru colegii academice sau cărţi pentru români, în spiritul Reformei. Finalul acestui secol este dominat cumva de Tipografia Mitropoliei Ortodoxe, unde, pe lângă cărţile de cult, va apărea şi acel abecedar românesc, Bucoavna din 1699. În ceea ce priveşte activitatea tipografică veche, ea se încheie la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cu tipografia lui Ignac Batthyani, cea care a produs carte pentru Biserica Romano-Catolică în special’, a declarat Florin Bogdan.

Printre cărţile expuse se află şi trei exemplare de carte unicat, respectiv un exemplar tipărit de tipograful Rafael în 1567, Christianus Schesaeus, Epithalamivm in honorem nvptialem magnifici domini Casparis Bökes de Korniat, Catehismul Calvinesc tipărit la Alba Iulia în 1648 şi un act de hirotonire tipărit în 1700, o Singhelie.

Este expus şi unul din cele trei exemplare, dintre care unul se găseşte la Londra, care se mai păstrează din primul abecedar, Bucoavna de la Alba Iulia din 1699. Nu lipsesc din expoziţie nici cărţi cu semnături ale unor personalităţi — Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I şi Simion Ştefan.

O piesă de bază a expoziţiei este Noul Testament, tipărit pentru prima dată în limba română la 1648 de către Simion Ştefan, mitropolitul Transilvaniei, volum aflat în patrimoniul muzeului din Alba Iulia.

Exemplarele aflate în expoziţie aparţin MNU Alba Iulia, Bibliotecii Sfântului Sinod, Bibliotecii Academiei Române — filiala Cluj-Napoca, Bibliotecii Central Universitare Cluj-Napoca, Bibliotecii Judeţene Mureş, Bibliotecii ASTRA Sibiu şi Bibliotecii Institutului Romano-Catolic din Alba Iulia, a menţionat directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.

Prezent la vernisaj, Arhiepiscopul Ortodox de Alba Iulia, Irineu, a afirmat că acest eveniment, unde sunt expuse nişte ‘giuvaiere’, ne stimulează să conservăm patrimoniul existent.

‘Cartea veche a contribuit la şlefuirea limbii române. (…). Cartea a însemnat o cultură, o cultură sănătoasă. (…). Cartea veche înseamnă şi credinţă, pentru că cele mai multe tipărituri au fost cărţi de slujbă şi învăţătură religioasă. Cartea, circulând în toate ţinuturile locuite de români, a avut un rol formidabil în unitatea religioasă, politică şi culturală a acestora. (…). Acest eveniment ne stimulează să conservăm patrimoniul nostru, ne determină să iubim cartea şi totodată să aducem un prinos de recunoştinţă celor care au scris, au tipărit’, a afirmat Arhiepiscopul Irineu.

Înaltul ierarh a adăugat că, atunci când vorbim despre cartea veche românească, nu putem să nu ne întrebăm cine a produs-o. ‘În primul rând, Biserica. Care, astăzi, este rănită, lovită şi umilită. Ori, această biserică a constituit pentru neamul nostru totul. I-a oferit cuvântul evanghelic şi pâinea euharistică, păstrându-i fiinţa şi fiindu-i pavăză în veacuri vitrege’, a conchis Arhiepiscopul de Alba Iulia.

Abonează-te acum Online!
Baby Trend
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.