Asculta acest articolDNA nu ține seama de campania electorală. Unul după altul, primari în funcție sau doar candidați pot fi văzuți la intrarea și ieșirea din sediul DNA. Unii sunt clienți mai vechi. în cazul altora surpriza este totală. Surpriza maximă a fost atinsă de Ludovic Orban. PNL a rămas fără candidat doar o singură zi, de parcă înlocuitorul era pregătit. Fără Ludovic Orban s-ar fi putut spune că DNA acționează selectiv. Când balanța înclina spre PNL, datorită greutății politice pe care o reprezintă un candidat la primăria București, un nou primar PSD stă față în față cu procurorii.
Robert Negoiță, primarul sectorului 3, dă emoții PSD. Mai sunt câteva zile până la data la care trebuie depuse candidaturile. Dacă un candidat bun este scos din cursă pe motive penale, înlocuirea lui necesită o viteză de reacție rapidă. PNL s-a adaptat perfect. PSD nu crede în rețineri și arestări preventive. A și adoptat o directivă conform căreia numai cei care sunt condamnați definitiv își pierd susținerea partidului.
Dacă PSD s-a adaptat noilor condiții, PNL încă respectă codul etic. Nu chiar ca în cazul lui Ludovic Orban. Mai face și excepții. De pildă ieri Vasile Blaga a fost chemat la DNA. Este drept că în calitate de martor. La fel cum ceva mai demult a fost chemat Cătălin Predoiu. S-a vorbit și despre un dosar care ar viza-o pe Alina Gorghiu. Practic, la etajele superioare ale partidelor rar se mai află câte un politician care să fie înafara oricăror suspiciuni. La DNA Brașov este audiat azi și Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Senatului este numărul doi în stat, dar nu are imunitatea absolută a președintelui. El poate fi anchetat și, cu votul senatorilor, poate fi reținut și arestat.
întrebarea este ce se va întâmpla dacă un candidat de primar va fi săltat de DNA în timpul campaniei electorale, când nu se mai pot modifica listele electorale. Nimic mai simplu. Campania merge mai departe, iar arestatul poate câștiga alegerile din spatele gratiilor. Teoretic, pot fi situații de acest fel. Practic, dacă există un minim respect față de alegători, și în fond față de democrație, poate fi luată o pauză.
Pe de altă parte, candidații nu sunt deasupra legii. Dacă justiția este oarbă, la fel trebuie să fie și anchetatorii. Prin urmare, partidele trebuie să ia în calcul și această variantă. Nu au în schimb nicio garanție că, desemnând pe cineva, acesta nu este vizat în vreun dosar la DNA. Nimeni nu este mai presus de lege se poate traduce în “nimeni nu este mai presus de suspiciune”.
Totuși, pentru a nu bulversa cu totul alegătorii, ar fi indicat ca măsurile împotriva celor care sunt candidați să fie luate în timp util pentru ca partidele să aibă posibilitatea să-i înlocuiască. Problema este că partidele nu au candidați de rezervă. Politica de cadre este inexistentă. Găștile, nepotismul, pilele sunt noile reguli de promovare în majoritatea organizațiilor politice. Dacă DNA nu ar mai face puțină ordine ar fi un dezastru total.
Candidați de rezervă sunt necesari și pentru listele de consilieri. Consilierii, aleșii care ar trebui să-i controleze pe primari, sunt în ultima vreme tot mai slab pregătiți. Cei mai mulți sunt trecuți pe liste în funcție de relația pe care o au cu conducerea organizației. Și după cât sunt de lingușitori cu șeful. Asta-i situația, și alegătorii nu au altă variantă decât să voteze ce li se oferă. Adică marfă de slabă calitate.
