Asculta acest articolAvem în aceste zile câteva mostre despre modul în care se va desfășura campania electorală pentru Parlamentul European, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
Interesant este modul în care evoluează relațiile dintre PSD și ALDE. Nu partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, ci Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, condus de Guy Verhofstadt.
Dacă ALDE din România și-a luat numele exact pentru a fi foarte limpede că face parte din grupul liberalilor și democraților europeni, iată că după o colaborare relativ bună, Verhofstadt anunță că partidul lui Tăriceanu va fi dat afară din ALDE Europa. Evident, din cauza colaborării cu PSD.
Într-o confruntare cu Viorica Dăncilă, liderul ALDE Europa amenința România că va va fi supusă unui tratament dur, asemănător altor două țări sancționate pentru modul în care nu respectă statul de drept și independența justiției. Este vorba despre Ungaria și Polonia.
A început campania electorală și în Europa. Direcțiile de atac în cazul unor partide rămân cele deja cunoscute. Pe de o parte, populismul excesiv, pe de altă parte conservatorismul radical. Curentele se intersectează, cu scântei, fără prea mult folos pentru cetățenii UE.
Nu se pune problema ca ALDE să rupă alianța cu PSD. Dar oare îi convine să fie dat afară din ALDE Europa? Câți votanți câștigă ALDE pentru că face parte din grupul liberalilor și democraților europeni și câți are pentru că este în alianță cu PSD? Este o întrebare la care Călin Popescu Tăriceanu trebuie să răspundă cât se poate de repede.
În cazul în care se decide că este mai importantă integrarea într-un grup politic european, partidul lui Tăriceanu trebuie să-și schimbe abordarea. Adică să intre pe teritoriul partidelor care pariază pe “statul de drept”, pe “independența justiției”. Or, ALDE s-a impus tocmai prin vehemența de care dă dovadă în lupta pentru distrugerea “statului paralel”.
Se avansează ideea că Guy Verhofstadt și-ar fi găsit o altă formațiune politică din România care să ia locul partidului lui Tăriceanu. Să fie vorba despre USR? Partidul lui Ponta s-a declarat de stânga, dar mai știi? Poate este vorba despre un partid mai nou, cum ar fi PLUS-ul lui Dacian Cioloș sau chiar Partidul Realitatea pe care îl anunță Cosmin Gușă. Într-o campanie electorală desfășurată concomitent în 28 de țări este posibil orice.
Pe de altă parte, socialiștii europeni nu admit ingerința serviciilor secrete în actul de justiție, criticând protocoalele secrete. Deci PSD nu rămâne singur. Partidul Socialiștilor Europeni nu-și poate permite să piardă un partid mare cum este PSD-ul din România. Au nevoie de parlamentari pentru a face față concurenței cu Partidul Popularilor Europeni.
O mostră pentru modul în care se va derula campania electorală este disputa pe reducerea pedepselor din penitenciare. Legea a fost propusă de guvernul Cioloș, votată în parlament de PSD, PNL și USR și aplicată de guvernul Dăncilă. Președintele Iohannis a promulgat-o fără să o retrimită la parlament pentru a se revizui anumite articole. Unii dintre foștii pușcăriași ieșiți mai devreme au atacat, violat și chiar comis crime. Opoziția și mass media anti-PSD s-au năpustit asupra guvernului. Acum președintele a simțit nevoia să intervină declarând că nu trebuie căutați vinovații, ci găsite soluții. Este o nouă atitudine, împăciuitoristă, nemaîntâlnită până acum la președinte. Este posibil ca de aici înainte Klaus Iohannis să facă pe președintele echidistant lăsând partidele să se bată între ele.
