Asculta acest articolDespre posibilitatea introducerii unei moțiuni de cenzură s-a vorbit imediat după instalarea guvernului de tehnocrați. Când există o majoritate parlamentară consistentă, clar delimitată, un guvern independent este un nonsens.
Este ceva care contrazice însuși sistemul democratic bazat pe putere și pe opoziție.
Au fost și sunt guverne care supraviețuiesc la diferențe de un vot în parlament. Cu o majoritate cu mult peste 50%, PSD, ALDE și UNPR s-au dat la o parte ca niște mielușei. În felul acesta nu au făcut altceva decât să-și recunoască vulnerabilitățile. Acestea nu sunt legate nici de incapacitatea de a guverna, nici de crize interne, ci de corupție.
Trecerea în opoziție a fost decisă de trei lideri: Liviu Dragnea, Victor Ponta și Gabriel Oprea. Poziția lui Tăriceanu a contat prea puțin. Dintre cei patru, el era singurul președinte de partid care nu avea probleme cu Justiția. Asta justifică în parte și atitudinea lui agresivă față de DNA.
Liderii fostei coaliții PSD-UNPR-ALDE au crezut că renunțând la guvernare se vor domoli anchetele împotriva lor. Dimpotrivă, din punctul lor de vedere, presiunile asupra lor s-au întețit. După șase luni ei ajung la concluzia că nu renunțarea la guvernare a fost soluția salvatoare.
Având în continuare o majoritate parlamentară, este de așteptat să facă un prim pas spre preluarea puterii pe cale democratică. Adică înaintând o moțiune de cenzură imediat după alegerile locale.
Se spune că înainte cu șase luni de alegerile parlamentare nu se schimbă guvernul. În condiții normale într-adevăr un partid serios se pregătește de alegeri așteptând ca pe ultima sută de metri să se producă o erodare și mai profundă a partidului sau coaliției care se află la guvernare. De data aceasta niciun partid nu este la putere. Este adevărat că PNL plătește polițele pentru greșelile guvernului Cioloș, dar indirect.
La un moment dat liberalii pot lua distanță față de tehnocrați și se pot dezice de Dacian Cioloș. Probabil că PSD, conștient de acest lucru, va cântări mai atent ce pierde și ce câștigă rămânând în opoziție. Pe măsură ce analizează mai profund situația, este foarte posibil ca PSD și aliații să introducă moțiunea de cenzură, cu șanse reale de a trece. Întrebarea este ce va urma după căderea guvernului Cioloș. Cu siguranță președintele Iohannis și PNL au un plan B în cazul căderii guvernului de tehnocrați.
Constituțional, președintele poate desemna cu formarea unui nou guvern pe oricare dintre liderii partidelor parlamentare. Cum soluția unui executiv independent a fost un eșec, următoarea variantă va fi desemnarea unui om de la PNL cu formarea unui guvern.
Odată începute negocierile, o parte dintre parlamentarii UNPR și ALDE și-ar putea părăsi partidele în schimbul unor promisiuni sau din răzbunare. Prin excluderea lui Valeriu Zgonea s-a creat o breșă în PSD. Prea mică, totuși, pentru a doborî un partid ca PSD, bazat pe vechi relații între membrii săi.
Introducerea moțiunii de cenzură, apoi căderea guvernului, va genera o criză politică? Este greu de anticipat atâta vreme cât deciziile se iau în cercuri foarte restrânse. Un cerc al deciziilor îi cuprinde pe Dragnea, Ponta și Tăriceanu. Despre opțiunile lui Valeriu Steriu, noul lider UNPR, se știe foarte puțin.
Un al doilea cerc este cel din jurul lui Klaus Iohannis. Este important de știut dacă există contacte între cele două tabere. Fără aceste minime informații este imposibil de prevăzut dacă PSD intenționează să introducă o moțiune de cenzură.
