Asculta acest articol
Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare confirmă existenţa mai multor focare de rujeolă în comunităţile defavorizate de romi din mai multe localităţi ale judeţului, dar şi câteva cazuri disparate. Numărul copiilor diagnosticaţi cu rujeolă în urma probelor de laborator a ajuns la 20, iar pentru alţi 175 există suspiciunea de rujeolă, confirmarea urmând să se facă după primirea rezultatelor analizelor. În toate cele aproximativ 200 de cazuri, copiii nu au fost vaccinaţi.
Deocamdată DSP a trimis o parte din analize la Cluj, iar ultimele probe la Bucureşti. Doctor Lidia Tămaş, şef Serviciu Epidemiologie în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Satu Mare şi purtător de cuvânt al instituţiei a precizat că în cazul rujeolei, diagnosticul se pune doar după efectuarea unor analize specifice. “Din total de 195 de cazuri suspect sau probabile, în 20 de situaţii avem deja confirmarea pentru rujeolă pe baza analizelor de laborator. Conform metodologiei de lucru probele se analizează cu ser. La restul cazurilor până la 195 nu avem deocamdată analizat sângele. Iniţial probele au fost trimise la Cluj, însă şi acolo s-a terminat trusa de lucru şi astfel nu au cum să le analizeze. În situaţia dată, le-am trimis la Bucureşti”, a explicat medicul.
Pe lângă copii, au fost semnalate şi câteva cazuri de rujeolă la adulţi, unul dintre ei fiind un pacient în vârstă de 46 de ani internat la secţia de Boli Infecţioase. Se pare că bărbatul (care nu are nicio legătură cu comunităţile din care provin copiii bolnavi de rujeolă) a contactat afecţiunea în spital, având salonul apropiat de cel în care erau internaţi copiii.
Din 2012, judeţul Satu Mare nu s-a mai confruntat cu problema rujeolei. În prezent există mai multe focare în judeţ, cele mai mari fiind semnalate în Tătărăşti, Socond, Răteşti. După cum precizează specialistul, în continuare medicii se lovesc de refuzul părinţilor de a-şi vaccina copiii.
Dr. Lidia Tămaş a subliniat că în cazul Socondului se încearcă din răsputeri conştientizarea părinţilor asupra importanţei vaccinării şi a riscurilor la care îi expun pe cei mici. Cea mai mare comunitate cu aproximativ 200 de copii este în localitatea Stâna, însă şi aici, la fel ca în celelalte comunităţi comunicarea este anevoioasă, majoritatea părinţilor nici nu vor să audă de vaccin sau să stea de vorbă cu medicul.
Specialiştii nu întrevăd nicio speranţă pentru a putea să-i vaccineze pe copiii din comunităţile amintite, poate doar printr-o implicare mai fermă a autorităţilor locale care să folosească toate argumentele legislative pentru a-i responsabiliza pe părinţi.
Până acum la Socond au fost derulate trei şedinţe de vaccinare, însă au fost cu greu realizate, “fără nicio speranţă”, după spun medicii. Specialiştii au apelat la o asistentă cu vechime în zonă care îi cunoaşte pe băştinaşi, inclusiv la bulibaşă pentru a veni să stea de vorbă cu membrii comunităţii. Nici măcar bulibaşa nu a avut suficientă putere de a-i convinge pe romi că este pentru binele puradeilor să fie vaccinaţi.
Pe de altă parte sunt câteva situaţii, puţine la număr în care unii copii din comunităţile defavorizate au fost vaccinaţi însă numai cu prima doză de vaccin ROR, (rujeolă, oreion, rubeolă) însă pentru a doua doză, pe care ar trebui să o primească la vârsta de 5 ani după noul Calendar Naţional de Imunizare, părinţii nu i-au mai dus pe cei mici la medic spre a le fi administrată.
De parcă n-ar fi fost de-ajuns declanşarea epidemiei de rujeolă, DSP Satu Mare confirmă şi reactivarea unor focare de hepatită A. Este vorba de comunităţile din Becheni şi Ardud. Până acum, trei copii din localitatea Ardud au fost diagnosticaţi cu hepatita A în aceste zile. DSP a demarat cu ajutorul medicilor anchete epidemiologice şi a iniţiat acţiunea de vaccinare a celor mici. ~n ardud au fost vaccinaţi deja 17 copii, alţi 30 de copii urmând să fie imunizaţi împotriva hepatitei A, la Becheni.
Fii primul care comentează