Asculta acest articolÎnainte de toate, Brexitul este o șansă pentru Klaus Iohannis de a se afirma ca un adevărat părinte al națiunii. După votul britanicilor, considerat unul istoric pentru că întoarce pe dos un continent întreg, fiecare țară va negocia cu guvernul de la Londra situația cetățenilor săi aflați în Marea Britanie. După statisticile oficiale, Polonia are peste 800 000 de cetățeni. România ocupă locul doi, cu 400 000. Restul țărilor din UE au mai puțini.
Recunoscută pentru duritarea cu care a negociat cu UE, înainte și după aderare, este de așteptat să-și rezolve problema în favoarea cetățenilor ei. România, după cum s-a spus de atâtea ori, a negociat în genunchi. :i acum se roagă și este în stare să facă orice pentru a fi primită în spațiul Schengen. Până în acest moment nu s-a impus niciun politician ca mare personalitate, capabilă să-și impună un punct de vedere ferm în cadrul instituțiilor europene. Traian Băsescu s-a lăudat cu experiența și relațiile lui cu diverse personalități politice din UE, dar nu a reușit să demonstreze că ar avea dreptate. La reuniuni stătea stingher, iar vizite de stat nu a prea făcut. Ca o primă imagine, la întâlnirea recentă a premierului și șefilor de stat din UE și Klaus Iohannis a stat cam izolat. Nu pare să-și fi făcut relații personale cu lideri din spațiul european, deși a călătorit destul de mult. Probabil că a ales să-l însoțească soția tocmai pentru a-și face relații personale cu politicienii străini.
În cazul în care se va activa articolul 50 și vor începe demersurile pentru ieșirea din UE, fiecare stat va negocia separat situația cetățenilor săi. Rolul președintelui va fi determinant ca direcție, însă mai mult va conta echipa de negociatori. Până acum, din păcate, Klaus Iohannis nu a dat dovadă de prea multă pricepere la alegerea oamenilor. De la preluarea mandatului a trecut un an și jumătate și încă nu s-a remarcat niciun funcționar prezidențial de excepție. Dan Mihalache, transformat din șef de campanie electorală în șeful cancelariei prezidențiale, din lipsă de tact, a devenit un personaj nepopular. Sub presiunea opiniei publice, după ce mass media l-a prezentat ca pe un personaj controversat, președintele s-a debarasat de el, promovându-l în funcția de ambasador exact în Marea Britanie. Rolul său va fi determinant, iar dacă va face greșeli va fi aspru sancționat de presa din țară. Klaus Iohannis va suporta consecințele. De reușita acestei operațiuni depinde cariera sa politică, ba chiar cel de-al doilea mandat.
Al doilea personaj care își va da examenul tot acum este primul ministru. Dacian Cioloș provine din rândul funcționărimii de la Uniunea Europeană. Se presupune că este la curent cu modul în care se pun problemele la nivel internațional. Din guvernul tehnocrat mai fac parte câțiva miniștri care de asemenea fac parte din ceea ce începe să se numească birocrație europeană. Negocierile vor demara în același timp cu campania electorală. Guvernul va fi sub presiune, fiind obligat să se ocupe și de organizarea alegerilor și de problemele românilor din Regatul Unit. PNL, ca partid care aspiră la victorie în alegerile parlamentare, va avea pretenția unui mic ajutor din partea guvernului în schimbul susținerii sale. Și președintele, într-un fel sau altul, se va implica în alegeri, pentru că are nevoie de un guvern al său.
Brexitul, după cum se vede, cade într-un moment cât se poate de nepotrivit pentru tabăra președintelui Iohannis. În schimb, dacă va reuși să rezolve problemele românilor din Marea Britanie în mod onorabil, șansele PNL de câștiga alegerile parlamentare din toamnă cresc în mod semnificativ.
