Asculta acest articolUn nou concept își face apariția pe scena politică. Rar utilizat ca termen, boicotul a fost folosit pe scară largă în raporturile dintre diferitele formațiuni politice.
În locul acestui cuvânt care împărțit în silabe dă ” boi” și “cot” s-au folosit termeni mai generali precum “șantaj”, “sabotaj”, “ținut în șah”, uneori prin extensie “joc la două capete” etc.
Arsenalul lingvistic al politicienilor nu este foarte vast, puținele cuvinte la care recurg sunt suficiente pentru a le exprima atât sentimentele și valorile în care cred cât și resentimentele față de adversari.
Boicotul a apărut abia acum și promite să facă lungă carieră. A fost redescoperit și lansat în luptă de cei de la PSD. În urma întrunirii Cex de miercuri 19 februarie au anunțat că parlamentarii PSD vor boicota ședința în care se va supune la vot cel de-al doilea guvern PNL. Neprezentându-se în sală nu va exista cvorum și votul se amână. Cvorumul ar putea fi asigurat de restul partidelor parlamentare, dar se pare că recurg la boicot și Pro România și ALDE.
Întoarcerea Pro România spre PSD survine într-un moment crucial. Cum nici ALDE nu are de gând să se orienteze spre pardidele de dreapta, practic se reface majoritatea parlamentară rezultată în urma alegerilor parlamentare din toamna anului 2016.
Minunea nu a ținut însă decât o zi. În urma unui sondaj apărut peste noapte, PSD lasă să se înțeleagă că nu a renunțat cu totul la ideea anticipatelor. PSD se pare că a depășit cu bine criza internă și a urcat la 27%, cu un potențial de creștere dacă la congresul de la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie va fi aleasă o conducere mai bună.
Așadar, vajnicul “boicot” nu elimină suspansul, lăsând în mod strategic o portiță pentru negocieri.
Creșterea în sondaje a PSD duce la scăderea partidelor partenere. Pro România este, în același sondaj PSD, cu un punct sub pragul electoral, iar ALDE scade la 3%. Cum răspunde PNL boicotului? Soluțiile pe care le-ar avea sunt ținute la secret. Nu pot fi dezlegate în niciun chip pentru că este vorba de o aritmetică parlamentară foarte exactă. Se numără parlamentarii de la partidele pro-anticipate și de la partidele contra-anticipate, se trage linie și se află rezultatul. Parlamentarii PSD, Pro România și ALDE trec de jumătate și astfel guvernul Orban 2 nu poate primi girul parlamentului nici să cadă, nici să fie validat.
Pe ce se bazează, și pe ce s-a bazat președintele Klaus Iohannis când a anunțat că vrea alegeri anticipate? Totuși, când s-a hotărât să răstoarne scena politică o fi avut un punct de sprijin, vorba lui Arhimede, “Dați-mi un punct de sprijin și voi răsturna pământul”.
Cine i-ar putea oferi președintelui un punct de sprijin? Drumurile principale duc spre PSD, iar cărăruile spre Pro România și ALDE. Alte forțe, evident externe, vor fi având un amestec în povestea aceasta? Instituțiile de forță, SRI și DNA, fiind excluse, rămân în joc familiile politice din care fac parte cele două partide mari, PNL și PSD. Să se fi bazat președintele Iohannis pe vreo discuție în spatele ușilor închise de la Bruxelles? În politica globalizată este posibil orice.
Indiferent de negocierile secrete, cheia problemei este la PSD. Acum este momentul lui Marcel Ciolacu. Dacă joacă bine are prima șansă de a fi ales președinte al PSD, având și posibilitatea de a îmbunătăți relațiile social democraților români în cadrul Internaționalei Socialiste, deteriorate de Liviu Dragnea.
Dar să revenim la “boicot”. În cazul șantajului, al sabotajului, etc. se poate răspunde cu aceeași monedă. În cazul boicotului cum se poate răspunde? Cum ar putea PNL boicota PSD-ul? Așadar, boicotul este o armă mai periculoasă decât șantajul și sabotajul.
Poate că in extremis parlamentarii PNL și USR vor părăsi parlamentul și astfel vor trezi strada asmuțind-o asupra PSD-ului.
