Băsescu reafirmă că reducerea CAS va duce la creşterea taxelor

Asculta acest articol

Preşedintele Traian Băsescu a făcut noi declaraţii de presă, miercuri seara. Şeful statului a explicat, de la Palatul Cotroceni, motivele pentru care a cerut Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS.

DCNews a transmis principalele declaraţii ale preşedintelui în format live text:

– Vreau să afirm că reducerea CAS este una bună însă nu pot să nu am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii. Mare parte din cele ce le-am mai spus o să le repet, dar aceasta este motivaţia pentru care am trimis legea la Parlament. Nu am intervenit pe textul legii, ci doar am pus sub semnul întrebării oportunitatea ca motivaţie de lipsă se sustenabilitate a măsurii;

– Deşi am solicitat un document de la Guvern din care sa rezulte cum poate fi susţinută reducerea CAS, nu am primit nici un document. În scrisoarea transmisă Parlamentului amintesc că mai avem două obligaţii asumate prin tratate internationale: obligaţii asumate prin Tratatul Fiscal şi ca efect al adoptării acestei legi s-a generat şi obligatia de a ajunge în 2015 la un deficit structural de -1% din PIB ceea ce va însemna un deficit de circa 1,5-1,4% pe bugetul general consolidat.

– Asta înseamnă că, pentru a nu reduce cheltuielile cu personalul şi de investiţii, Guvernul ar trebui sa aibă o creştere de 5-6 miliarde lei, care s-ar adaugă la cele prilejuite de scăderea CAS Avem apoi obligaţia de a acordă un buget de 2% pentru Apărare. Nu ştiu dacă guvernul va atinge 2% din PIB, dar o creştere de măcar 0,3-0.5% din PIB tot trebuie facută, ceea ce înseamnă încă 2 miliarde lei. Dacă le adăugam la cele 11 miliarde lei care provin din MTO (sau, ca sa inteleaga premierul, MTO – pronuntat in engleza – n.red.), ne trebuie anul viitor 13 miliarde lei în plus. Constatăm că anul trecut Guvernul a facut 3 rectificări negative din cauza nerealizarii încasărilor. Sigur, premierul nu întelege economia şi compara anii între ei. Anul acesta, pe primele 6 luni, deficitul de încasări e de circa 2,4 miliarde lei, deci premierul trebuie sa faca obligatoriu o rectificare negativă.

– Mă tem că poveştile pe care le spune când nu e de faţă cu mine, ci doar cu doamna ministru de Finanţe

– Un alt element care m-a făcut să întorc legea către Parlament, dincolo de obligaţiile internaţionale certe pe care le avem, e legat de modul în care s-au realizat investiţiile pe anul acesta. Faţă de alocaţia bugetară, pe primele 6 luni de la investiţii s-au tăiat 22-25%. Iar efectul s-a văzut în creşterea şomajului. Nu am pretenţia ca la nivelul Executivului să se înţeleagă ce înseamnă creşterea şomajului. La discuţii mi-au spus că s-au creat 78.000 de locuri de muncă. Bieţii oameni din Guvern trebuie să înţeleagă că nu te uiţi doar la locuri create, ci şi la cele pierdute.

– Oricine se uita pe Eurostat vede creşterea şomajului în luna mai de la 7,1% la 7,3%. A fost un alt motiv pentru care am trimis legea înapoi. O creştere a şomajului înseamnă diminuarea veniturilor în fondul de pensii.

– În fine, dacă privim la absorţia fondurilor UE, cifrele de anul trecut cu care se laudă Guvernul Ponta (mai sunt facturi încă nedecontate de anul trecut de 1 mld euro) sunt pe proiecte realizate de Guvernul Boc. Ei nu au reuşit să semneze nici un proiect nou. În schimb, constat că au trimis facturi de 2,79% din valoarea fondurilor de coeziune. Asta înseamnă o creştere de 33% la 36% a valorii facturilor trimise la decontare. Foarte puţin. Este un alt element care mi-a arătat că Guvernul nu e suficient pregatit să creeze locuri de muncă prin utilizarea fondurilor UE.

– Pentru mine, nu e o dispută cu Guvernul. Si eu aş fi vrut ca înainte de alegeri să promulg o lege care sa reducă fiscalitatea. Pentru mine e o problema de conştiinţă. Rămâne anul 2015 ca populaţia să suporte consecinţele, iar Guvernul nu are soluţii viabile.

– Vă mai dau un element extrem de important: România cere aliaţilor să disloce nave în Marea Neagră, să disloce avioane, iar asta înseamnă pentru aliaţi costuri suplimentare. Nu poţi să ceri altora costuri suplimentare când tu nu îţi respecti propriile angajamente. E clar că anul viitor trebuie sa avem o creştere importantă a bugetului Apărării, iar situaţia regională nu ne permite să nu ne apropiem de 2% la Apărare.

– Primul risc al promulgarii era depăşirea deficitului structural şi al bugetului general consolidat. Ar fi putut avea ca efect întreruperea acordului cu FMI, CE şi BM. Noi am semnat un tratat, noi ne asumăm deficite scăzute. O întrerupere a acordului cu FMI atrage automat suspendarea mecanismului de Top-Up, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană. Adică în loc de 5% cofinanţare, ar trebui să suportăm 15% cofinanţare la proiecte europene.

– Un alt risc este fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii. Vă spun că am trăit zile când am constatat că nu aveam de unde să luam bani pentru pensii. Nu vreau sa spun, Doamne fereşte, că nu sunt bani de pensii, dar creşte riscul. Este un deficit structural, or, bătălia oricărei ţări responsabile este pentru reducerea deficitelor structurale. Deficitele structurale au efecte pe perioade lungi şi trebuie absorbite planificat, astfel ca de la an la an să reduci deficitul la fondul de pensii.

– Un alt risc, dacă aş fi promulgat legea, este legat de creşterea taxelor. Şi aici văd că variante creşterea taxelor pe proprietate, pe automobile, creşterea cotei unice. Toate aceste riscuri sunt cu şi/sau. Depinde cât de mare e creşterea deficitului.

– Un alt risc ar fi reducerea si mai puternica a investiţiilor susţinute din bugetul de stat, ceea ce duce la reducerea numărului de locuri de muncă.

– Eu văd o soluţie: soluţia corecta mi se pare ca Guvernul să discute soluţii cu FMI şi Comisia Europeană pentru compensarea excedentului de deficit creat la fondul de pensii. Asta ar preveni întreruperea acordului cu FMI. Trebuie aşteptat sa vedem cum arata noul Cod Fiscal şi, cel mai important, CAS ar trebui aplicat numai după ce se face bugetul anului 2015, şi dacă se constată că putem reduce CAS, să o facem. Daca nu, nu.

– Nu văd de ce această graba care pune sub risc şi credibilitatea României, şi acordul cu FMI, şi pierderea top-up de 10%. Să aştepte misiunea FMI/CE cu care pot proba şi poate cu argumentele aduse de premier ieri îi convinge pe cei de la FMI. Vâzând pe sintezele de presa ce argumente a adus Guvernul ieri, vă spun ca nu pot fi făcute presupuneri: presupun că o sa obţin mai mulţi bani din legea insolvenţei, presupun ca voi colecta mai bine… Presupunerile de mai bună colectare sunt doar presupuneri în capul unor oamnei care nu înţeleg că nici o organizaţie financiară nu acceptă astfel de argumente, ci doar argumente precise.

– Se poate reduce CAS şi de la 1 ianuarie: se rescrie Codul Fiscal – proiectul vieţii doamnei ministru, apare bugetul pentru 2015 şi poate se găsesc soluţii. E o pozitie care vizează responsabilitatea faţă de ţara asta pe care eu am mai văzut-o o dată în situaţia de a nu exista bani pentru pensii şi salarii.