Asculta acest articolDacă mâna lungă a Securității s-a întins până hăt în secolul 21, pe baza bunelor intenții tulburând bunul mers al justiției, iată că o fărâmă de economie politică de sorginte comunistă a pătruns și în programul de guvernare al PSD-ALDE. Asta înseamnă că dacă răul nu este smuls din rădăcină poate da roade peste timp.
În niciun chip nu se poate înțelege de ce SRI avea nevoie de protocoale de colaborare, sau de cooperare, cu diversele instituții ale statului.
La mijloc este năravul vechi, nevoia de colaboratori pe baza căreia a funcționat Securitatea comunistă, în ultima fază numită securitatea lui Ceaușescu. SRI a mers mai departe, prinzând în păienjenișul său informațional toată instituția. Și nu orice instituție, ci prima dintre toate, Direcția Națională Anticorupție.
Șochează faptul că președintele Băsescu, cel care se dădea cel mai bine informat cetățean din România, nu știa de protocoale. Aflăm că nu a fost informat nici Klaus Iohannis. Secretul a fost desăvârșit, cu toate că s-au semnat peste 60 de protocoale.
Secretizate sau nu, protocoalele nu țin nici de foame, nu aduc nici investiții majore în societate. Importante sunt măsurile de ordin economic și social, politicile bugetar-monetare.
Din această pricină președintele Iohannis nu i-a convocat urgent la Cotroceni pe șefii SRI și DNA ca să-i întrebe despre protocoale. Le-a chemat pe Viorica Dăncilă și Olguța Vasilescu. Primul ministru, respectiv ministrul Muncii, trebuie să-l informeze și să-l lămurească asupra modului în care se pot plăti salariile și pensiile majorate. În același timp premierul va fi întrebat de unde se vor lua banii din moment ce statul nu mai face investiții. Două întrebări pe cât de simple, pe atât de esențiale. Dincolo de ele nu există decât vorbărie goală.
Este adevărat că s-au încălcat niște legi, poate chiar Constituția, prin semnarea acelor protocoale nenorocite, dar adevărul dureros provine din luarea unor măsuri economice aberante doar de dragul de a obține capital electoral.
Poate fi bănuită adoptarea unor “protocoale” la nivelul conducerii PSD prin care se urmărește manipularea populației, cumpărarea de voturi contra majorării unor salarii și pensii. Salariile au fost mici, dar trebuie să existe un echilibru între ce îți dorești și ce poate oferi economia. PSD întâi omoară cloșca, apoi promite ouă mai multe.
Președintele încearcă să impună un echilibru în toate, dar nu are prea multe pârghii. A aflat odată cu țara că au existat protocoale secrete. Află de la televizor ce măsuri ia guvernul. Klaus Iohannis ocupă funcția supremă în stat, dar nu știe circuitul banilor în economie, nu este la curent cu măsurile pe care urmează să le ia guvernul, nu are acces la informațiile care arată cât de lungă este mâna Securității. Mai putem adăuga și votul majorității parlamentare, pe care nu-l poate influența.
În concluzie, conduce președintele România sau are doar un rol decorativ, puterea lui limitându-se la posibilitatea retrimiterii unei legi la parlament? Asta se întâmplă în condițiile în care partidul al cărui candidat a fost nu reușește să ajungă la guvernare. Asta este și una din cauzele crizelor politice neîntrerupte când șeful statului este obligat să coabiteze cu un guvern de altă culoare politică.
