Asculta acest articol
Andreea Paul este cea mai activă femeie deputat din Parlamentul României. Satu Mare se află pe locul 15 în ţară în topul judeţelor în funcţie de activismul parlamentar.
Deputatul PNL de Ţara Oaşului, Andreea Paul, este cea mai activă femeie deputat din Parlamentul României, conform celei de-a patra ediţii a Indicelui agregat al Activităţii Parlamentare (IAP). Acest indice măsoară gradul de implicare şi activitate politică şi a fost construit pentru a atrage atenţia asupra activităţii depuse de aleşii poporului în Parlamentul României.
Indicele activităţii deputatei Andreea Paul, în cea de-a patra ediţie a raportului IAP, are o valoare de 181,8 şi este rezultatul celor 84 de iniţiative legislative, 324 de luări de cuvânt, 176 de declaraţii politice, 252 de interpelări şi întrebări parlamentare şi a celor 26 de moţiuni pe care le-a semnat.
Este interesant faptul că IAP realizat de Andreea Paul este mai mare decât indicele activităţii parlamentare cumulat al tuturor celorlalţi şase parlamentari sătmăreni: Valer Marian (neafiliat, IAP 80,75), Kereskényi Gábor (UDMR, IAP – 28,7), Octavian Petric (PSD, IAP – 21,4), Erdei Dolóczki István (UDMR, IAP – 20,8), Ioan Ovidiu Silaghi (ALDE, IAP – 14,3), Csaba Pataki (UDMR, IAP – 13,5).
Potrivit clasamentului realizat pe baza indicelui IAP, femeile s-au dovedit cu peste 31,5% mai active decât bărbaţii. Spre exemplu, IAP înregistrat de primele trei doamne parlamentar (Cristiana Anghel, Fedorovici Doina şi Andreea Paul) este echivalent cu indicele activităţii parlamentare însumat al ultimilor 90 de bărbaţi care au deţinut un mandat în actuala legislatură. În Senat, indicele IAP realizat de doamne a fost aproape dublu faţă de cel al domnilor. Cu toate acestea, în Top 15 parlamentari se află doar patru femei.
Raportat la indicele IAP, Senatul României a fost mai mare cu 23% mai mare decât al Camerei Deputaţilor.
Cel mai activ parlamentar a fost în această legislatură Valeriu Zgonea (IAP 1015,15). Performanţa lui Valeriu Zgonea ia în calcul numărul impresionant de intervenţii (4027 luări de cuvânt), dar marea lor majoritate fiind în calitate de Preşedinte al Camerei Deputaţilor. Valeriu Zgonea nu a avut nicio întrebare, interpelare sau moţiune semnată.
În ceea ce priveşte activitatea grupurilor parlamentare, cel mai harnic grup din Parlament este cel al parlamentarilor neafiliaţi, cu un indice al activităţii parlamentare de 62,56, graţie căruia a reuşit să depăşească grupul PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediţii ale IAP. Această creştere se datorează în mare parte reordonării grupurilor parlamentare şi în special ieşirii din PSD a lui Valeriu Zgonea.
Cel mai activ judeţ, din punctul de vedere al indicelui IAP obţinut de senatorii şi deputaţii trimişi în Parlamentul României, este judeţul Vaslui (medie IAP 101,13). La polul opus se află judeţul Mehedinţi (medie IAP 19,66). Judeţul Satu Mare se află pe locul 14 în acest clasament, cu o valoare medie a IAP de 51,6.
IAP măsoară gradul de implicare şi activitate politică
Indicele agregat al Activităţii Parlamentare (IAP) măsoară gradul de implicare şi activitate politică şi a fost construit pentru a atrage atenţia asupra activităţii depuse de aleşii poporului în Parlamentul României. IAP este o completare la monitorizarea activităţii parlamentare pe care o face anual Institutul de Politici Publice (IPP) din anul 2005 până în prezent, în „Raportul de monitorizare: oglinda activităţii parlamentarilor”. IAP ataşează fotografiei statistice publicate de IPP şi analiza activităţii grupurilor parlamentare şi a parlamentarilor în mod individual.
Calculele au luat în considerare toţi deputaţii şi senatorii care au deţinut un mandat în actuala legislatură. În prezent sunt activi 357 de deputaţi şi 157 de senatori din totalul de 595 de demnitari care au deţinut un mandat începând din decembrie 2012. Cei mai mulţi şi-au dat demisia în anul 2016. În anul 2013, 10 demnitari s-au retras, în anul 2014 s-au retras 18, iar în anul 2015 s-au retras 20, în timp ce în ultimele două sesiuni parlamentare s-au retras 33 de deputaţi şi senatori. Cei mai mulţi s-au retras ca urmare a schimbării funcţiei, mai exact 34 de demnitari, alţi 30 s-au retras din cauza unor probleme de natură penală, iar alţi 17 s-au retras din alte cauze.
Concret, IAP reprezintă o medie ponderată a principalelor activităţi parlamentare, calculat după cum urmează:
IAP = IL*30% + LC*25% + DP*20% + ITP*15% + M*10%, unde:
IL – iniţiative legislative
LC – luări de cuvânt
DP – declaraţii politice
ITP – întrebări şi interpelări
M – moţiuni
IAP la nivel individual este un indice cantitativ. Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au iniţiativele legislative (în proporţie de 30%), urmat de luările de cuvânt (25%), declaraţiile politice (20%), întrebări şi interpelări (15%) şi moţiuni (10%). Ca limită metodologică, menţionăm că nu am luat în calcul prezenţa parlamentarilor la şedinţele de Plen. În unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este rezultatul numărului mare de luări de cuvânt al liderilor de grup, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Cameră sau Senat, prin natura funcţiei deţinute. Datele utilizate sunt oficiale, prezentate public pe pagina fiecărui parlamentar, pe site-ul Camerei Deputaţilor (www.cdep.ro) şi al Senatului (www.senat.ro) la mijlocul lunii august 2016.
Fii primul care comentează