Asculta acest articol Serbările câmpenești au atras ca un magnet partidele politice dintotdeauna. Mesajele sunt multiplicate, iar efortul este minim. Cu greu poți aduna într-o piață câteva mii de oameni care să asculte discursuri electorale. Acompaniate de cântece și voie bună, întâlnirile cu politicienii sunt mai suportabile.
Acesta este și motivul pentru care regăsim în perioadele electorale toate culorile politice împrăștiate prin mulțime.
Sâmbra Oilor din Țara Oașului, asemeni altor serbări, adună mulțime de oameni și politicieni și, evident, oi. Aparent împreună, în realitate separați, politicienii și poporanii se intersectează îndeajuns de mult pentru a-și atinge mâinile, pentru a schimba câteva priviri. Duminică, cu trei săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, puteau fi văzute la lucru principalele partide, ca pete de culoare așezate strategic. Foarte vizibilul portocaliu, cea mai țipătoare culoare, sare în ochi, chiar și când sunt doar o mână de democrat liberali. Totuși cea mai consistentă armată se adună sub roșul PSD. Social democrații sunt mulți, partidul fiind nu doar mare, ci și cu foarte puternice structuri teritoriale capabile să mobilizeze grupuri masive. PSD domină manifestațiile de orice natură care au loc în județe conduse de social democrați.
Uneori nu contează mărimea, ci istețimea. Alte partide, deși sunt mici, precum PMP, își fac simțită prezența prin zgomotul specific întrunirilor electorale, numite huiduieli. Mișcarea Populară pare să știe că acolo unde este zgomot se poate naște și furie. Prin urmare, huiduie, fluieră, împiedică discursurile adversarilor, atrag atenția asupra lor.
Având ceva din determinarea și inocența primilor cruciați, având însă pe piept nu crucea, ci un măr, oamenii de la PMP au fost cei mai vocali participanți și la mitingul de la Sâmbra Oilor. Păcat că nu au apelat la tălăngi. Ar fi fost mai aproape de tradiție.
Pentru a deveni un lider care să țâșnească din pluton, lui Mihai Răzvan Ungureanu îi lipsește marele eveniment al cărui erou să fie. Nu a fost cazul acestei sărbători a bârsanelor. Liderului Forței Civice îi lipsește de fapt adversarul, căpcăunul pe care să-l învingă în luptă dreaptă. Nu poți fi Prâslea cel Voinic dacă nu există zmeii care le-au răpit pe fetele împăratului. Iar zmeii, chiar dacă ar putea fi identificați, sunt în interiorul unui PSD care nu-l consideră un pericol pentru ei, și îl ignoră.
Trecând peste prezența la Sâmbră a lui Dan Diaconescu, un personaj care atrage încă mulțimea de parcă nu s-ar fi închis OTV-ul, ajungem la Victor Ponta.
De departe cel mai așteptat oaspete, Victor Ponta, mereu optimist, fără nicio cută metafizică pe fața larg zâmbitoare, a fost întâmpinat de mulțime cu simpatie.
~n evident contrast cu figura machiavelică a președintelui Băsescu, întipărită doar pe un singur obraz, pe cel din stânga feței, cel asupra căruia un ochi pare că filtrează lumina mai intens decât celălalt, rămânând întredeschis chiar și atunci când are în față prieteni, premierul Ponta nu și-a desăvârșit lecția băii de mulțime. Este prea grăbit și nu-i privește pe oameni în ochi. O privire împrăștiată, difuză, îl îndepărtează de oameni, fiind catalogată fie ca o aroganță, ca în cazul lui Năstase, fie ca o indiferență, ca la Crin Antonescu. Fiind foarte tânăr, nu este târziu să învețe. Această atitudine lasă impresia că nu-l interesează ce-i spun oamenii.
Cătălin Predoiu, prezent și el la Sâmbră, și-a îmbunătățit dicția și a făcut un salt calitativ, discursul său fiind ceva mai expresiv. A adoptat o serie de clișee care pe moment pot surprinde plăcut ascultătorii, dacă i se dă posibilitatea să le vorbească. Erou al unei confruntări la scenă deschisă în Odoreu, din care a ieșit învins, nu și-a luat revanșa nici pe pășunea transformată în scenă electorală de la Huta Certeze.
Liberalii, destul de discreți la Sâmbră, nu-și pot ascunde tristețea după paradisul pierdut al guvernării, după care tânjesc în secret pentru că dacă își dau intențiile pe față tartorul cel rău îi lovește cu floarea de crin din oțel peste mâini.
Antonescu este în acest moment cel mai autoritar lider politic. Din păcate autoritatea sa se oprește la granițele PNL. Bine ar fi să greșim, însă în ultima vreme pare să fi suferit cea mai grea pierdere< autoritatea morală asupra alegătorilor. De ce nu a participat la Sâmbră, alături de toți politicienii importanți din țară? Pentru că asupra organizației PNL din Satu Mare planează o serie de suspiciuni. Nu a auzit de prezumția de nevinovăție? Un tată bun are grijă în primul rând de copiii în dificultate. Antonescu nu va intra în turul doi pentru că a lipsit de la sărbătoarea câmpenească din Țara Oașului. Este ca și cum Mihai Viteazu ar fi ar fi lipsit de la bătălia de la Călugăreni.
În schimb premierul Ponta a anunțat că Ovidiu Silaghi va candida ca reprezentant al USL pe Colegiul 2, din partea celor trei partide din patru rămase împreună, PSD-PC-UNPR. Este o dreaptă reașezare în albia normalității din perspectiva alegerilor din 2012. Va exista însă o anumită dificultate în a tranșa între votul pentru europarlamentare și votul pentru deputatul Colegiului 2, din care fac parte câteva localități din județul Satu Mare. Prin această decizie conducerea PSD vrea să demonstreze că USL, sau cel puțin spiritul USL, trăiește. Dar depinde ce reacție va avea marele absent de la Sâmbră, Crin Antonescu.
Aceasta este doar o mică parte a poveștilor care se pot spune despre modul în care conviețuiesc oamenii și oile, dar mai ales cum se comportă oamenii îmbrăcați în roșu, față în față cu oamenii îmbrăcați în alte culori, portocaliu, alb, violet, albastru etc.
