Asculta acest articolScenariile apocaliptice au lipsit o bună bucată de vreme. Nu au apărut în România nici partidele radicale, nefrecventabile cum sunt cele din țări cu lungă tradiție democratică.
De la Vatra Românească și PUNR, și mai ales după dispariția fizică a liderului PRM, scena politică românească a fost destul de cuminte. Partidele au ales să se bată cu alte arme, nu cu cele naționalist-radicale.
A apărut însă un nou partid. Se cheamă Partidul Neamul Românesc.
Nu are nimic de-a face cu revista lui Nicolae Iorga “Neamul românesc”. Noua formațiune politică a primit calificativul de partid al generalilor nu doar pentru că este condusă de generali, în rezervă, nu pentru că are un program radical-patriotic, ci pentru scenariile apocaliptice pe care le lansează.
Obișnuiți cu culegerea de informații, foștii militari, rămași militari și în politică, avansează ideea dărâmării guvernului concomitent cu declararea autonomiei Ardealului. Știu și cine va fi viitorul prim-ministru, nimeni altul decât Emil Boc, primarul Clujului.
Acțiuni pregătitoare, dușmănoase, și semnale ale dezintegrării României au fost depistate mai demult de profesioniștii Partidului Neamul Românesc, dar un moment de cotitură va fi în 10 august, odată cu organizarea mitingului de un milion de persoane organizat de Diaspora și #Rezist.
Autoritățile române vor lua măsuri? Partidul generalilor mizează pe ofițerii patrioți din SRI și SIE, și mai puțin pe guvern.
Evident, președintele, fiind de etnie germană, este parte a acestui plan. La fel și partidele de opoziție. Dacian Cioloș este agentul forțelor oculte de la Bruxelles. Nu mai vorbim de UDMR.
Întrebarea fundamentală este dacă mai prind la populație asemenea scenarii. Se face o comparație cu 15 martie 1990, dar și cu mineriadele. Evenimentele, violențele din anii ’90 au fost posibile pentru că exista un public deschis la provocări.
Mai există un asemenea public? Generali, ofițeri în rezervă există destul de mulți și, cu mici excepții, sunt nemulțumiți de modul în care este guvernată țara, nu doar de modul în care este tratată de străinătate, ci și de modul în care sunt tratați românii la ei acasă.
Foarte mulți români încep să creadă că economia României a fost distrusă pentru a face loc multinaționalelor. Sentimentul că România este transformată în colonie este din ce în ce mai acut. Este un moment de răscruce sau doar se intră într-o campanie electorală la fel de dură ca și cea din 1990- 1992?
Din fericire, sau din păcate, nu există un Ion Iliescu. Fără un comandant abil, partidul generalilor riscă să rămână o încercare teatrală de resuscitare a unui gen de patriotism revolut. Nu se mai poartă.
Cum este însă posibil ca în țări cu tradiție democratică să apară partide radicale, extremiste?
O explicație ar fi că respectivele partide sunt înființate de tineri, nu de pensionari, fiind ei și militari. În al doilea rând, occidentalii își simt amenințat modul de viață, prin invazia de străini.
Occidentul a fost invadat de oamenii simpli din țările din est, considerat de autohtoni lumpen, în vreme ce țările de est au fost ocupate de multinaționalele din vest.
Generalii noștri, rămași cu uniformele de paradă, dar fără arme, vor să lupte cu mâinile goale împotriva “invadatorilor” fără chip.
Patriotismul pierde în fața atotputernicului Dolar, și mai nou și în fața domniței Euro.
Bătrâna doamnă Europa nu mai este frumoasa zeiță pentru care Zeus s-a transformat în taur, ci una dintre cele mai vorace investitoare, pregătită să distrugă națiunile mici.
Dacă va reuși să se impună, Partidul Generalilor va duce România cu 30 de ani în urmă.
