Asculta acest articolÎn plin scandal legat de folosirea ilegală a datelor utilizatorilor Facebook Dacian Cioloș anunță înființarea unui partid nou-nouț, altul decât Platforma România 100.
Va depune actele în următoarele săptămâni. Asociața de care și-a legat numele nu se va desființa. Pentru că scandalul este proaspăt, iar firma Cambridge Analytica a devenit dintr-o dată celebră pentru că a manipulat utilizatorii unei rețele de socializare, este interesant de văzut cum utilizează Platforma lui Cioloș rețelele de socializare. Fostul prim ministru care face atât de multe încercări să intre în lumea bună a politicii are puțin peste 50.000 de urmăritori. Anunțul de înființare a unui partid a fost vizualizat de 43.855 de utilizatori Facebook.
Este mult? Este puțin? Nu greșim foarte mult dacă afirmăm că formațiunile de genul Platformei România 100, fie că este vorba despre o organizație politică, fie că este o asociație civică, se bazează în primul rând pe rețelele de socializare, pe publicul care stă toată ziua cu ochii pe internet.
Ce diferență există între o organizație politică și o asociație civică de factura celor înființate de oameni politici? Mișcarea Populară a fost o asociație civico-politică. Alianța Civică, pe vremuri, a fost implicată în politică. Scopul acestora este de a atrage persoane care nu au fost implicate în politică. Se crede că aceștia sunt mai corecți, mai cinstiți, fiind în același timp și mai bine pregătiți profesional. Cel puțin la momentul înființării aceste asociații sunt invadate de intelectuali.
Despre rezultatele obținute nu se pot spune multe lucruri. Rămân la un nivel jos, sub pragul electoral sau ușor peste pragul de cinci procente. O excepție a făcut USR, provenit dintr-o asociație civico-politică, obținând în jur de 10 procente la primele alegeri parlamentare la care a participat.
Dacian Cioloș nu dorește să transforme asociația lui în partid. Dar cu siguranță cei mai activi membri vor face parte din noul partid, unii fiind chiar fondatori. Se înțelege că relația dintre organizația politică a Platformei România 100 și asociația cu același nume va fi una cordială. Partidul mizează pe voturile utilizatorilor de rețele de socializare. Chiar dacă toți cei 50.000 de urmăritori ar merge la vot, nu toți vor vota partidul lui Cioloș. Se poate presupune că o parte dintre ei sunt și urmăritori USR. Pot fi și simpatizanți sau votanți PNL, partid care are în jur de 250.000 de urmăritori.
USR, în ciuda vechimii și imaginii de partid al tinerilor, are doar 74.800 de urmăritori, cu câteva mii peste PSD, care are 68.800 de urmăritori.
După cifre s-ar spune că PNL domină rețelele de socializare. După voturi, este la jumătatea PSD. În același timp se vede că voturile USR, ca și ale PSD, sunt invers proporționale cu vizualizările și Like-urile de pe Facebook. În acest caz ce ar mai putea manipula o firmă precum Cambridge Analytica în România? Toate partidele la un loc, toate asociațiile civico-politice, abia dacă adună jumătate din urmăritorii președintelui Klaus Iohannis, al căror număr, 1.776.350, sunt cam 30% din numărul de voturi pe care le-a obținut la prezidențialele din 2014.
Statistica seacă a utilizatorilor Facebook din România, care urmăresc activitatea partidelor politice este în realitate extrem de redusă. Reluăm cifrele: USR: 74.811; PSD: 68.867; ALDE: 48.358; UDMR: 46.039; PMP: 45.033. Total urmăritori partide parlamentare: 535.477. Foarte, foarte puțin. PSD Cluj, capitala IT, are 850 de urmăritori. Președintele Iohanis, cu 1.776.350 urmăritori, este un caz aparte. Numărul de urmăritori ai președintelui neverosimil în comparație cu urmăritorii partidelor parlamentare, este singurul care poate trezi suspiciuni.
