Asculta acest articol
Luna Mai dă startul printre altele şi ieşirilor la iarbă verde unde pe lângă satisfacţia de a petrece câteva ore bune în natură, papilele gustative sunt răsfăţate şi ele cu tradiţionalii mici, cârnăciori şi alte preparate din carne numai bune să sfârâie pe grătar. Însă specialiştii atrag atenţia că nu-i totuna ce mâncăm şi că citirea etichetei ar trebui să constituie o primă condiţie privind calitatea produsului pe care intenţionăm să-l cumpărăm.
În acest sens, Asociaţia Pro Consumatori a finalizat de curând un studiu privind calitatea mititeilor comercializaţi în marile structuri comerciale pentru a atrage atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestora şi potenţialeleefecte asupra sănătăţii. Studiul a fost efectuat pe 25 de tipuri de sortimente de mici fabricate/distribuite de către< Auchan, Integra, Suraki, Cora, Galli Gallo, Agro Ardeal, Doly Com Distributie, Carrefour, Valmar, Angst, Mega Image, Pedra Meat Expres, Smithfield, Westfleisch, Lidl, Penny si Kaufland.
O primă constatare arată că produsele analizate au un conţinut decarne ce variază între 61,5% şi 90%, însă 28% dintre ele nu specifică conţinutul de carne, fapt ce contravine prevederilor legale aplicabile etichetării produselor.
O altă concluzie arată că în toate produsele s-a folosit bicarbonat de sodiu, iar la 40% dintre mititei s-au folosit arome.
“La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aibă în vedere pe de o parte conţinutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziţie. Trebuie să evitaţi acei mici care au în compoziţie arome, aromă de fum şi aditivii alimentari, precum: glutamatul monosodic, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoascorbatul de sodiu. Totodată, trebuie evitate produsele cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale şi fibra de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă” precizează conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Un alt aspect la fel de important de urmărit este
termenul de valabilitate care trebuie să fie de 5 – 7 zile de la data producerii, dar şi condiţiile de păstrare (0 – 4 grade celsius) pe perioada valabilităţii.
1 comentariu
MULŢUMIM PENTRU ARTICOL!
Părerea mea este că, de obicei, cumpărătorul are în vedere activitatea celor de la Protecția Consumatorului. Eticheta produsului, chiar atunci când există, NU POATE FI CITITĂ. Fiecare magazin trebuie dotat cu lupe de calitate şi cu cititoare de prețuri la îndemâna cumpărătorului.
Sunt magazine cu forte multe produse fără preț. Ca să ştii cât costă un produs, mergi la casă, la rând şi, cu greu, ți se spune. Nu îl returnezi, de jenă: pe asta mizează angajații!
Solicit: etichete lizibile, preț pe fiecare produs şi calitate.