17.09.2019 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Titlul emisiunii:.(reluare) 02.00 Ştiri 02.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat:Paual Mare, Eleonora Cîmpan, Carmen Vitez. Titlul emisiuni:Standarde de calitate în sănătatea sătmăreană.(reluare) 04.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat:Nicolae Bondici. Titlul emisiunii:Învătătorul rămâne luminătorul satului. 05.00 Sănătate, frumuseţe, stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia. 06.00 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc. Titlul emisiuni:O echipă de specialişti în protecţia mediului, în vizită de studii. mediului mediului,în 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Titlul emisiunii:.(reluare) 10.00 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Cultura de Lavandă. 11.00 Taina Credinţei cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Înălţarea Sf.Cruci – Paznic Împărătesc 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat:Paual Mare, Eleonora Cîmpan, Carmen Vitez. Titlul emisiuni:Standarde de calitate în sănătatea sătmăreană.(reluare) 14.00 Agenda publică cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Panait, Mariana Sălageanu, Nagy Otto Titlul emisiunii: Educaţia, la un nou început.(reluare) 16.00 Teleshopping 16.15 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu 16.40 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat:Ştefan Szilagy. Titlul emisiunii:Radiografia campionatelor judeţene la fotbal. 17.30 Sănătate cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiunii:Cum controlăm furia. 18.00 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (reluare)

Asociaţia din Satu Mare a organizat o întâlnire de lucru a filialelor căzăceşti

Scris de Ioan Aniţaş, 19 august 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Sâmbătă, 17 august, localitatea maramureşeană Rona de Sus a găzduit o reuniune de factură specială. Este vorba despre întâlnirea cazacilor din judeţele Satu Mare şi Maramureş, cu reprezentanţi ai celor din alte zone ale Europei. Acestă reuniune a fost iniţiată de conducerea Filialei Satu Mare a Asociaţiei de Caritate a Cazacilor din România, prin preşedintele Pavel Prodaniuc.

Au fost prezenţi la întâlnire şi reprezentanţi ai cazacilor din străinătate, fapt ce a dat manifestării caracter internaţional. Printre invitaţii de onoare s-a numărat: conducerea Uniunii Mondiale a Cazacilor, reprezentată de Vuliakov Pavel, în calitate de preşedinte, dar şi reprezentanţi ai cazacilor din Cernăuţi, IvanoFrankius, Crimeea şi Zakarpatia. Pe agenda de lucru a manifestării cu participare internaţională, alături de o serie de aspecte de ordin organizatoric, au fost prezentate informaţii la zi privind istoria cazacilor zaporojeni şi relaţiile acestora cu ţările vecine, în special cu Moldova şi cu Ţara Românească.

Cine au fost cazacii zaporojeni? Potrivit surselor istorice, este vorba în fapt despre cazacii care locuiau în Regiunea Zaporoje din centrul Ucrainei. Armata zaporojeană şi-a mărit rapid efectivele în secolul al XV-lea prin primirea iobagilor care fugeau de pe moşiile feudalilor din Uniunea statală polono-lituaniană.

În cursul secolelor al XVI-lea, al XVII-lea şi cea mai mare parte a celui de-al XVIII-lea, cazacii zaporojeni au reprezentat o forţă militară şi politică puternică, care a intrat în conflicte sau alianţe cu Uniunea statală polono-lituaniană, Imperiul Otoman şi vasalul acestuia Hanatul Crimeii precum şi cu Ţaratul Rusiei, până când Imperiul Rus a desfiinţat prin forţă formaţia lor teritorială la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Nu este foarte clar când au început să se formeze primele formaţiuni căzăceşti în regiunea cursului inferior al Niprului, dar părerea generală este că acest lucru s-a petrecut mai înainte de invazia mongolilor din 1240. Rusia Kieveană, odată un stat puternic, s-a dezintegrat în state mai mici, iar numeroşi dintre locuitorii ei au plecat în regiunile mai sigure din stepele Niprului inferior.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.