21.02.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Gabriel Zetea, Adrian Albu, Ciprian Ardelean. Titlul emisiuni: Iohannis a făcut o analiză populistă a bugetului populist.(reluare) 01.40 Cultură – Concert dedicat Centenarului Mari Unirii. 03.40 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Giura Ioan. 04.40 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 05.45 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Daniel Dragoş. Titlul emisiunii: Pesta Porcină Africană şi soarta vânatului în judeţul Satu Mare.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sanatate frumusete stil 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Pallai Bela. Titlul emisiunii: Viaţa Greco-catolică. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Gabriel Zetea, Adrian Albu, Ciprian Ardelean. Titlul emisiuni: Iohannis a făcut o analiză populistă a bugetului populist.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 14.30 Teleshopping 14.50 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 16.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 17.20 Cultură – Hoinar prin Satu Mare 18.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Marcel Nichita. Titlul emisiunii: Semnele îmbătrânirii pielii. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Dana Criste, Gheorghe Cormoş. Titlul emisiunii: Poezia sătmăreană în contextul globalizării.

Armonizare culturală

Scris de Dumitru Păcuraru, 25 octombrie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Pentru judeţul Satu Mare ziua de 25 octombrie rămâne singura manifestaţie naţională care nu se poate desfăşura fără prezenţa unor oficiali la cel mai înalt nivel. Astfel, dacă nu în fiecare an, din patru în patru ani, la Carei îşi face apariţia preşedintele ţării sau premierul. În anii obişnuiţi, cel ce primeşte onorurile militare este ministrul Apărării. Eliberarea “ultimei brazde de pământ românesc”, aşa cum suna una dintre lecţiile de limba română, este un moment care, din cauza populaţiei mixte din judeţul Satu Mare, este marcată cu o anumită jenă.

Românii nu vor să atingă anumite sensibilităţi ale populaţiei maghiare. La rândul lor, maghiarii aşteaptă să treacă această sărbătoare fără incidente. Nu vorbim despre populaţia de rând, căreia puţin îi pasă. Este vorba despre oficialităţi. Când autorităţile locale fac parte din UDMR, situaţia devine şi mai apăsătoare.

Pentru un primar maghiar, pentru parlamentarii UDMR, pentru orice alt oficial de etnie maghiară este puţin mai dificil să se încline în faţa celor care şi-au dat viaţa pentru eliberarea “ultimei brazde de pământ românesc”. Este uman, este de înţeles.

S-a întâmplat la fel în diferite perioade istorice. Românilor, preoţilor, intelectualilor români le-a venit greu să participe, să zicem, la sărbătoarea mileniului din 1896.

Anul acesta întâmplarea face ca în 23 octombrie să se împlinească 60 de ani de la izbucnirea revoltei anti-comuniste din 1956. Este un moment important nu doar pentru istoria Ungariei, ci pentru întregul bloc al ţărilor din fostul lagăr socialist.  În toamna anului 1956 au fost arestaţi mulţi români în special din Transilvania. Manifestările, absolut justificate, s-au extins în Transilvania.

Dar cele două sărbători, ambele ale libertăţii, nu se pot armoniza. Românii şi maghiarii au fost, sunt şi vor fi, mereu în competiţie din punct de vedere cultural. Au o tradiţie comună din multe puncte de vedere, dar sunt anumite momente care aparţin în exclusivitate unei naţiuni.

Mai exact, unei naţionalităţi. Poate din această cauză,  25 octombrie părea pierdut puţin în ceaţă. O zi mohorâtă. Refacerea marşului pe drumul Ruşeni-Tătăreşti nu a mai avut loc pentru că a lipsit fanfara şi militarii nu mai pot bate pasul de defilare fără muzică. Nu au avut loc manifestaţii culturale fastuoase, de altfel din ce în ce mai rare. Sunt preferate simpozioanele.

Pentru prima oară s-a organizat un simpozion la care a participat preşedintele României. Este o premieră pentru Satu Mare. Dincolo de tematica abordată, se poate observa că preşedintele Klaus Iohannis a reuşit să treacă peste ceea ce am putea numi complexul ardeleanului. În acelaşi timp vorbeşte cu dezinvoltură despre România, armata română, depăşindu-şi condiţia de etnic german.

Despre el se poate deja spune că a intrat în rândul celor mai buni români. Este un mare pas înainte. Klaus Iohannis a reuşit să armonizeze, cel puţin în rândul armatei, culturile cândva divergente. Dacă nu ar suna prea demagogic, se poate spune că armata română, sau armata României, cum am văzut că se spune, a făcut un prim pas înăuntrul “României bine făcută.”

Cultura în special cea istorică, şi armata sunt însă două lucruri diferite. În “spaţiul  civil” lucrurile sunt mai complicate. În politică sunt de două ori mai complicate. Transilvania, în noua conjunctură geopolitică ar putea deveni o provincie “generatoare de ştiri”, cum ar zice ziaristul Robert Koloman. Nu este deloc indicat nici ca un judeţ să devină furnizor de ştiri.

Din această pricină, pentru locurile în care trăiesc comunităţi mixte trebuie să se aibă mai multă înţelegere, pentru a nu răni sensibilităţile nimănui, fie el român, maghiar, german, ucrainean. De la armată cred că avem ce învăţa, însă, din păcate, armata are lumea ei, deseori izolându-se fără niciun temei.

Abonează-te acum Online!