Apar noi dezvăluiri în a doua zi de audieri în dosarul ”noaptea alegerilor”

Asculta acest articol

Mircea Geoană: A existat un efort deliberat, coordonat de la vârf, de influenţare a alegerilor din 2009

Fostul candidat PSD la alegerile prezidenţiale din 2009, Mircea Geoană, a susţinut, marţi, în faţa Comisiei de anchetă a acestui scrutin, că există suspiciuni rezonabile privind existenţa unui efort deliberat, coordonat de la vârf, de influenţare a acestor alegeri.

„În opinia mea, există suspiciuni rezonabile pentru existenţa unor elemente constitutive a unui efort deliberat şi conjugat, coordonat de la cel mai înalt nivel al statului român, de influenţare a alegerilor din 2009”, a spus Geoană în faţa comisiei.

El a arătat că a fost vorba de o „încercare de perpetuare a unui sistem de forţă, de putere, de şantaj şi corupţie politică şi economică, cu consecinţe grave asupra stării generale a naţiunii şi a intereselor generale ale cetăţenilor României”.

„Acţiunea din 2009 a avut un caracter inter-instituţional şi transpartinic, încolonând sub o comandă unică conducători obedienţi – nu instituţii în ansamblul lor – veleitari din politică, carierişti sau persoane şantajabile din zonele cheie ale sistemului politic şi administrativ al ţării. Vorbim de persoane şi nu de instituţii”, a adăugat Geoană, care a opinat că mandatul 2009-2014 a fost „imoral, antidemocratic şi antinaţional”.

El a mai arătat că această comisie de anchetă a alegerilor din 2009 reprezintă un gest de „igienă democratică”.

„Consider că această comisie reprezintă mai mult decât un simplu gest politic sau de reparaţie istorică. Dincolo de persoane sau de politică, cred că este un act de igienă democratică şi o investiţie într-un viitor mai bun pentru România şi pentru români”, a mai spus Geoană.

UPDATE: Viorel Hrebenciuc, despre votul din Diaspora din 2009: „Nu numai Parisul este problema”

UPDATE: “Ar fi trebuit să aveți și o Biblie, ca să jurăm pe ea”, și-a început Hrebenciuc discursul în fața senatorilor și deputaților din comisia parlamentară de anchetă pentru alegerile prezidențiale din 2009. “Este foarte mult de vorbit despre alegerile din 2009”, a continuat el.

“Ne interesează orice legat vizavi de modul în care s-au desfășurat alegerile și organizate, și ce a dus la contestarea acestor alegeri”, a precizat președintele comisiei de anchetă, Mihai Fifor.

“Atunci intrăm în ultima săptămână de dinaintea alegerilor”, a arătat Hrebenciuc.

“Luni, în ultima săptămână, în sondaje aveam 54 la 46 pentru candidatul PSD, domnul Geoană, ceea ce însemna un plus circa 600.000 de voturi. A urmat episodul cunoscut din ziua de joi — nu intru în amănunte — fapt care a dus ca în turul doi să vină la vot cu circa 800.000 de alegători mai mult decât în turul I, lucru care nu este prea uzual în alegeri. (…) Ultimul sondaj pe care l-am avut, cu circa 12.000 de interveviați, ceea înseamnă sub 1,5 marjă de eroare, de sâmbătă seara, deci dinaintea zilei de duminica, avea scorul 51.5% la 48,5% pentru Geoană. Doar 1,5% e clar că ne-a alarmat. A început ziua votului, prezența a fost mult mai bună decât în primul tur, circa 10 milioane de alegători, la ora 21,00 s-au închis urnele, sunt secții care au mai continuat și după ora 21,00. Începând cu ora 22,30 au început să ne vină rezultatele din țară, am văzut că în țară în secțiile de vot din țară aveam un plus de doar 15.000 de voturi, lucru care de acum ne dădea foarte mult de gândit. (…) Ne-am dat seama că din diferența de voturi putem să pierdem alegerile”, a relatat Hrebenciuc.

Viorel Hrebenciuc, fost lider PSD, a povestit, la audierea din comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, episodul votului din diaspora, extrem de contestat după câştigarea alegerilor de către Traian Băsescu, la acea vreme.

Hrebenciuc a arătat că au fost stabilite 18 mii de secţii de votare „din raţiuni de economie”, după calcule făcute de specialişti care au arătat că numărul maxim de voturi într-o secţie de votare ar fi fost de 1050, în condiţiile în care s-ar fi votat fără oprire.

”Am cerut colegului să imi dea lista secţiilor de vot din diaspora în ordinea descrescătoare a nr de alegători. Erau 147 de secţii de vot. Surpriza mea a fost că cea din Paris avea 3785 de alegători, în contextul în care în diaspora alegătorii trebuiau să mai completeze o declaraţie pe proprie răspundere că nu au votat şi în altă parte.

Nu numai Parisul este problema. Plecând de la premisa că tot ce e peste 1050 poate fi supus suspiciunii, în Irlanda, la o secţie de vot au votat 2342 de oameni. În Anglia, la două secţii de vot au fost peste 2000 de alegători. Restul de secţii de vot au avut cifre normale”.

Viorel Hrebenciuc a povestit în context și despre “celebra discuție” cu Adriean Videanu și a reafirmat că per total au fost 85.000 de voturi cu care PSD a pierdut în diaspora, fapt care a dus la rezultatul alegerilor prezidențiale din 2009, care a fost apoi contestat.

“Discuția mea celebră cu domnul Videanu, cu Viorică. L-am căutat pe domnul președinte Băsescu să-i spun ce am descoperit, n-a răspuns la telefon, cred că sărbătorea. Am vorbit cu dl Videanu, când am discutat eram la partid în prezența tuturor colegilor mei, n-am vorbit subversiv, i-am explicat și dumnealui ce am spus acum, el a parat foarte bine (…) O să vedeți că mai sunt și secții de vot în România care au peste 2.000 de alegători, de obicei în zonele în care noi, PSD-ul, pierdem. Din punctul meu de vedere, controlul și ancheta pe care trebuie să o faceți este relativ simplă — luați legătura cu cei din secțiile de vot, care au condus sau au făcut procesele verbale… Vad că e o discuție de ani de zile în jurul softului. Din punctul meu de vedere e o copilărie această discuție. În ce constă ‘marele soft’—într-o simplă adunare, la alegerile prezidențiale sunt doi candidați în turul doi, ai “da” și “nu”, și un contabil cu creionul după ureche poate să facă totalul ăsta. (…) Noi am făcut numărătoarea paralelă”, a spus el.

UPDATE: Întâlnirea din sufrageria lui Oprea nu a fost ilegală; am dubii asupra moralităţii

Viorel Hrebenciuc, fost lider PSD, a afirmat, la audierea din comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, că întâlnirea la ceas de seară între oamenii sistemului, acasă la Gabriel Oprea, nu a fost una ilegală, ”ci cel mult imorală”.

„Eu nu consider că o persoană este egală cu instituția respectivă. În întâlnirea din sufrageria domnului Oprea nu văd nimic ilegal în ea. Cel mult, pot să am dubii asupra moralității ei. Pe de altă parte, vorbind la telefon din acea sufragerie nu aveau cum să fi influențat numărătoarea voturilor. La ora respectivă chiar nu mai aveai ce să faci”, a spus Viorel Hrebenciuc.

Potrivit lui Dan Andronic, Laura Codruța Kovesi, George Maior, Florian Coldea și Gabriel Oprea sunt oamenii care au făcut posibilă victoria lui Traian Băsescu în 2009.

UPDATE: Viorel Hrebenciuc: Vizita lui Geoană la S.O Vântu a dus la pierderea a 400.000 de voturi

Fostul şef al campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană a declarat, marţi, că vizita fostului candidat social-democrat la Sorin Ovidiu Vântu a dus la pierderea a 400.000 de voturi şi că nu crede că acesta a fost sabotat din interiorul partidului pentru a pierde alegerile.

”Am pierdut 400.000 de voturi pe vizita aceasta”, a declarat Viorel Hrebenciuc după ce a fost audiat în Comisia de anchetă a alegerilor din 2009

El a mai spus că vizita lui Mircea Geoană la Sorin Ovidiu Vântu a fost una ”de seară”, de care nu a ştiut.

”Nu era obligat să-mi spună mie toate întâlnirile pe care le are”, a continuat fostul şef al campaniei lui Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale din 2009.

Viorel Hrebenciuc a mai afirmat că nu ştia nici de o eventuală schimbare a Laurei Codruţa Koveşi din funcţie.

”Nu vorbeam despre Kovesi în campanie. Asta era problema noastră?”, a adăugat Hreneciuc, precizând că nu şia nici despre o eventuală plecare a lui Florian Coldea ca ambasador în Sudan.

De asemenea, Viorel Hrebenciuc a spus că nu crede că Mircea Geroană a fost sabotat din interiorul PSD în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

UPDATE:  Ana Maria Pătru avea în birou un portret cu Traian Băsescu

Ana Maria Pătru, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente în 2009, avea în biroul său un portret cu Traian Băsescu, a susţinut marţi Octavian Opriş, fost preşedinte al autorităţii în acel an, în cadrul comisiei parlamentare de anchetă pentru alegerile din 2009.

În cadrul audierilor, Opriş a fost întrebat de deputatul PSD Liviu Pleşoianu cum comentează faptul că Ana Maria Pătru a fost văzută la o petrecere alături de Traian Băsescu şi fiica sa, Elena, după care s-a implicat în gestionarea alegerilor prezidenţiale din 2009.

“Cum am putea noi să credem în echidistanţa şi corectitudinea doamnei Ana Maria Pătru şi în corectitudinea AEP, când respectiva persoană a rămas in funcţie şi nu a fost nici măcar mustrată? După care au urmat alegerile prezidenţiale?”, a spus Pleşoianu.

‘Situaţia asta a fost foarte larg difuzată pentru că un membru, vicepreşedinte al AEP, a fost surprins de către oameni din presă la o chermeză, la o întrunire cu cei din zona unui partid politic, respectiv a PDL-ului, cu Traian Băsescu, parcă era şi fiica sa, era o aniversare. Asta este conduita pe care a avut-o Ana Maria Pătru, ea nu se sfia niciodată să arate afinităţile pe care le are cu zona PDL-ului şi cu Traian Băsescu. Chiar în biroul ei avea şi un portret cu Traian Băsescu. Sigur că era recunoscătoare fiindcă el a numit-o. Din partea Preşedinţiei era un vicepreşedinte, din partea primului ministru era un vicepreşedinte şi preşedintele era numit de Parlament în ambele Camere. Fără îndoială că i-am atras atenţia, dar era tardiv, spunându-i despre calitatea pe care o are, dacă conştientizează că aceasta calitate impune anumite restricţii în ceea ce priveşte relaţiile personale, sociale, etc. Nu mai spun relaţiile politice care au o conotaţie cu totul aparte. În ce priveşte actele de gestionare a mecanismului electoral, acolo ca să te bagi trebuie să şi ştii”, a afirmat Octavian Opriş.

Potrivit acestuia, pentru ca Ana Maria Pătru să nu mai fi gestionat alegerile de atunci trebuia să nu mai aibă calitatea de vicepreşedinte al AEP, condiţii în care el nu putea să procedeze la o îngrădire a drepturilor unui vicepreşedinte. “Aceşti vicepreşedinţi veneau din sfere politice deosebite, de la Guvern, de la Preşedinţie, etc”, a argumentat Opriş.

UPDATE:  Muhuleţ neagă că ar fi avut semnale privind fraudarea alegerilor

Procesele verbale încheiate la alegerile prezidenţiale din 2009 au fost arhivate electronic, această arhivă a fost pusă la dispoziţia Parchetului şi va fi pusă şi la dispoziţia comisiei parlamentare, a declarat vicepreşedintele AEP Marian Muhuleţ, citat de Agerpres.

Întrebat dacă AEP a avut semnale de fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009 în turul al doilea, menite să schimbe în mod decisiv rezultatul scrutinului, Muhuleţ a negat.

“Procesele verbale există arhivate într-o arhivă electronică pentru că este un efect al scanării la nivelul Birourilor electorale judeţene. Există o arhivă optică, a fost pusă la dispoziţia Parchetului, o vom pune şi la dispoziţia comisiei parlamentare. Au fost scanate şi cele de la secţiile de votare din străinătate. Contestaţiile venite din partea partidelor au fost soluţionate la vremea respectivă”, a afirmat marţi Muhuleţ după audierea din cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru prezidenţialele din 2009.

El a precizat că listele electorale au fost date spre topire în 2015, la un an după ce a fost încheiat mandatul de preşedinte, iar buletinele de vot se distrug, aşa cum prevăd toate legile electorale, la trei luni după alegeri.

“Listele electorale conţin date cu caracter personal şi nu se păstrează. Listele suplimentare reprezintă un act care constată prezenţa unui alegător în secţia de votare şi a exercitării dreptului constituţional la vot, nu e un act prin care se pot frauda alegerile. E un act care constată ceva”, a spus Muhuleţ.

Vicepreşedintele AEP a subliniat că, din miile de sesizări primite, AEP a regăsit doar două ca fiind susceptibile de vot multiplu, dar şi acolo trebuie făcute verificări de către organele de urmărire penală.

“Am transmis (n.r. organelor competente) dar nu ştiu care a fost concluzia”, a spus Muhuleţ.

Despre un eventual vot la câteva secunde în secţia de votare de la Paris în 2009, Muhuleţ a spus: “Am verificat (…) Preşedintele secţiei de votare de la Paris a fost amendat pentru prelungirea programului de votare între orele 21 şi 22.30 (…) A fost considerată secţie de votare întreaga curte a ambasadei. Eu aş interpreta această chestiune că s-a votat la câteva secunde ca o metaforă a faptului că au votat foarte mulţi alegători la respectiva secţie de votare”.