17.10.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Adrian Albu, Ioan Leitner, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: PNL şi USR susţin protestele spontane fără autorizaţie.(reluare) 02.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 03.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni: Începuturile Miliţiei Judeţene Satu Mare. 04.00 Cultură – 10x10 Născut în România 05.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Vasile Antal. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko invitat: Alfatter Tamas. Titlul emisiunii: Vor fi suficienţi bani pentru curăţirea drumurilor la iarnă? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.15 Viaţa la Ţară 10.20 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Kiss Jozsef, Papellas Istvan. Titlul emisiunii: Rolul comunităţii creştine în protejarea vieţii. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Adrian Albu, Ioan Leitner, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: PNL şi USR susţin protestele spontane fără autorizaţie.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Cultură – 10x10 Născut în România 15.00 Teleshopping 15.15 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni: Relaţia miliţiei cu judeţeana de partid. 16.00 Cultură – Inaugurarea bibliotecii Petru Bran 17.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan, invitaţi: Florin Mulcuţan. Titlul emisiunii: Se înscrie istorie in bocul sătmărean. 18.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Aracs Loredana. Titlul emisiunii: Prevenţie, diagnostic şi tratament în cancerul la sân. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct 23.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Vasile Antal.

Andreea Paul (PNL): Care este obiectivul României? 

Scris de I. Z., 25 februarie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Andreea Paul

Andreea Paul

Unul singur: să atingem un standard de viaţă la nivelul mediu din UE în zona Euro. Nu numai în termeni de PIB pe locuitor, pentru că această evoluţie poate fi însoţită de o mare inechitate în societate, de polarizare, ci şi în termeni de infrastructură, educaţie, sănătate, echipare a localităţilor – în sensul accesibilităţii pentru majoritatea populaţiei. 

Cum se poate ajunge acolo într-o periodă rezonabilă de timp de 15-20-25 de ani?

Trei forţe trebuie puse la lucru pentru a evita capcana economiei mici a României:

1. Investiţii în capitalul fizic şi în resursele umane. 

Aici rolul statului este destul de clar: infrastructură, educaţie, sănătate etc.

Nu e clar cum să susţină statul un sector sau altul economic, un export românesc sau altul, aşa cum am făcut pentru IT cu scutirea de impozit pe salariu. Pentru că a te băga pe sectoare ajungi la greşeli, fără o ţintă de dezvoltare, fără o analiză de competitivitate şi fără capacitate de proiecţie corectă. De aceea am propus crearea Consiliului Naţional de Competitivitate. Proiectul de lege se află în dezbatere parlamentară, iar joi e în audiere publică la reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

2. Sisteme eficiente de alocare a resurselor. 

Aici e mult de lucru, mai ales în zona alocării resurselor din bugete publice şi din fonduri europene.

Cum alocăm eficient? Prin apelul liberal într-o mai mare măsură la economia antreprenorială, la pieţe, la concurenţă corectă, la achiziţii publice loiale, la proprietate privată, la parteneriate public-private, pe scurt la competivitate.

Pe de o parte, avem investiţii nenumărate neterminate, autostrăzi care se dărâmă etc. Dacă ne uităm la investiţiile făcute în ultimii 25 de ani într-un spital mare de urgenţă veţi vedea că banii erau de fapt suficienţi pentru a construi 3 spitale complet noi, moderne şi corect utilate.

Cum reuşim să facem sistemele care alocă resurse eficiente? Băncile alocă resurse. Firmele alocă resurse. Oamenii alocă resurse. Fără a ajunge la eficienţă în aceste sisteme nu creştem sănătos. Avem spaţiu de creştere a eficienţei atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Gândiţi-vă la parcul Dallas din Slobozia abandonat după două decenii sau la rafinăria Arpechim care este în conservare de ani şi ani. Avem atâtea exemple.

Pe de altă parte, România este într-o criză acută de proiecte mari de investiţii eficiente şi de dezvoltare. România este unul dintre cele 6 state europene care nu au semnat încă niciun proiect de investiii în planul Juncker, iar perioada alocată se scurge repede: 2015-2017. România a depus proiecte foarte multe şi foarte mici ca valoare.

Cum ar putea arăta aceste proiecte mari? De exemplu:

– digitalizarea sau e-Romania (aşa cum a făcut Estonia),

– autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Chişinău (pentru a da consistenţă centenarului României moderne în 2018) sau

– cartiere inteligente, durabile, independente energetic (aşa cum este de pildă Confluence din Lyon – o investiţie care se derulează între 2003-2025).

Azi ne lipseşte o bancă de dezvoltare pentru marile proiecte de investiţii.

3. Progresul continuu al tehnologiilor aduce marea valoare adăugată pe produs şi servicii. 

Mulţi vorbesc de exporturi cu valoare adăugată mai mare, dar cum: prin companii străine în România şi efort propriu de cercetare. Aşadar, prin absorbţie şi creare de inovaţie. Cum poate interveni statul în acest proces pentru a avea şi rezultate nu numai posturi academice create, uneori pentru netrebnici, cu finanţare publică? Poate. Cum poate interveni statul în capitalizarea inovaţiei româneşti şi în firme autohtone? Ajutoarele de stat pentru cercetare-dezvoltare nu mai pot neglija capitalul românesc. Altfel riscăm să rămânem creatori mari şi producători mici.

Restul sunt vorbe şi interese.

Aceste trei forţe nu le-am descoperit eu, ci sunt rezultatele studiilor făcute asupra dezvoltării în decursul deceniilor. Acum totul trebuie judecat în contextul revoluţiei digitale.

Închid cu o recomandare: dezvoltarea trebuie să fie obiectivul parteneriatelor strategice şi nu invers. Dacă nu ne resetăm economic rămânem aceeaşi economie mică cu doar 0,33% din PIB-ul global în 1984 şi tot 0,33% în 2015. Adică de trei decenii nici mai mult, nici mai puţin, ci tot aşa.  Adoptarea Euro este mijlocul accelerarii convergenţei reale şi nu invers. Adoptarea monedei Euro este ancora reformelor structurale la români.

Ce loc i-am putea hărăzi economiei româneşti în economia UE în viitor? Vă răspund în trei cuvinte: inima creativităţii europene. Cum? Vă răspund în două cuvinte: iubind România. Mai detaliat am răspuns cu o propunere de politică publică dedicată industriilor creative şi culturale în volumul „România noului val” (2015).

În luna martie mă voi dedica unui alt motor de dezvoltare economică în dezbaterile publice organizate în jurul următoarei mele cărţi numită „Forţa economică a femeilor”. Acum vă spun doar atât: România poate obţine un plus de 11% din PIB în următorii 10 ani doar prin diminuarea decalajelor de gen până la nivelul celor mai bune practici europene.

Andreea Paul

Prim-Vicepreşedinte al PNL

Deputat de Ţara Oaşului, Satu Mare

Lector univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE

Abonează-te acum Online!
  1. Eugen a spus: 09 martie 2016, ora 17:05

    Referitor la titlu, obiectivul Romaniei este sa ramana sluga la altii !!!.

  2. nicu a spus: 05 martie 2016, ora 10:08

    Poate ca ea sea atins standardl de viata ca EU.din delapidari si excrocheri a Sotului ei care cu mafioti de rang inalt au jemiut ROMINIA.

  3. Tataram a spus: 29 februarie 2016, ora 09:20

    De acord. Sustin propunerea dnei Paul Vass. Ne trebuie curajul ei.

  4. Tataram a spus: 29 februarie 2016, ora 09:20

    De acord.

  5. nicu a spus: 27 februarie 2016, ora 18:27

    Noi stim care ar trebuie sa fie obiectivul ROMINIEI dar aceasta nu poate sa spuna mafiata Andrea care cu sotul lui au furat pe rupte din proprietatea statului.

  6. Claudiumaxx a spus: 27 februarie 2016, ora 09:16

    Obiectivul româniei nu există,există obiectivul politicienilor.care este altul decât cel al româniei.

  7. Patriot a spus: 27 februarie 2016, ora 08:45

    Vorba multa …. saracia omului…. Vrem fapte, nu vorbe!!!

  8. Adrian a spus: 26 februarie 2016, ora 13:32

    Eu nu inteleg ceva! Andreea paul a urmat cursuri de perfectionare de la momentul cind, nu de mult, era consilier de prim ministru? Atunci parca nu stia atitea criterii de crestere economica !E adevarat , a descoperit IUBIREA, citat din articol.In concluzie: contati pe Andreea!, Sper sa nu uite cele trei principii enumerate.

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.