Image 1
Image 2

Andreea Paul: Am majorat tichetele de masă la 15 lei și am adoptat legea conversiei creditelor în franci elvețieni

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

deputata Andreea Paul de Țara Oașului
deputata Andreea Paul de Țara Oașului

În ședința de plen a Camerei Deputaților au fost votate două propuneri importante pentru sătmăreni săptămâna aceasta. În primul rând, am majorat tichetele de masă la 15 lei în urma amendamentului pe care l-am depus în Parlament.

În al doilea rând, am adoptat legea conversiei creditelor în franci elvețieni în urma grupului tehnic de lucru parlamentar pe care l-am coordonat. E important pentru mine să fie un pic mai bine pe acolo pe unde trec. Față de sătmăreni voi fi mereu recunoscătoare că mi-au oferit votul și susținerea lor pentru a-i reprezenta cu demnitate și profesionalism în Parlament. Până în ultima zi a acestui mandat și nu numai voi munci ca să puteți spune oricând cu mândrie: “am avut și noi un parlamentar bun”, iar “Satu Mare a avut o voce puternică în Parlament”, dar nu mai puțin important să puteți spune “am știut să alegem fruntașul, nu codașul”.

1. Rațiunea amendamentului meu la Proiectul de Lege nr. 314 din 2016 pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, constă în majorarea valorii nominale a tichetului de masă, la 15 lei, față de 9,57 lei cât este în prezent, ca un sistem opțional al angajatorilor de bonificare extra-salarială a sătmărenilor care să acopere costurile cu masa de prânz. Potrivit datelor oficiale, 4 din 10 români trăiesc în risc de sărăcie sau de sărăcie extremă. Îngrijorător este că 3 din 10 salariați în sectorul privat din Romania lucrează cu salariul minim pe economie. E vorba de 1,13 milioane de angajați. Aceștia sunt principalii potențiali beneficiari, alături de ceilalți salariați pe care angajatorul optează să-i stimuleze prin oferirea de tichete de masă. Valoarea majorată a tichetului de masă, la 15 lei, reprezintă echivalentul real al unei mese calde de prânz pentru un angajat, respectiv 0,52% din salariul mediu brut pe economie. Era necesară această majorare, ținând cont și de faptul că alimentele au deja prețuri europene în România, dar salariile și nivelul tichetelor de masă sunt printre cele mai mici din UE. În Spania, cu un tichet de masă se cumpără 12 litri de lapte, iar în România abia cumpăram doi litri de lapte înainte de majorare. Fără hrană sănătoasă nu avem angajați sănătoși și nici productivitate la locul de muncă. Tichetul de masă majorat la 15 lei este scutit de plata contribuțiilor de asigurări sociale și va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare după promulgarea legii de către Președinte și publicarea ei în Monitorul Oficial. 
2. Rațiunea adoptării legii conversiei creditelor în franci la cursul istoric, fără rată de îndatorare și fără prag, constă în împărțirea riscului de curs valutar între cei îndatorați și bănci. E vorba de 5,8 miliarde lei credite denominate în franci elvețieni în prezent, iar băncile vor suporta costurile nete aferente conversiei la cursul istoric estimate la 1,6 miliarde lei. Guvernatorul Mugur Isărescu spunea că încălcăm legea contractului semnat de părți. Eu îi răspund: BNR a eșuat în a-i apăra pe consumatorii de credite captivi în practicile abuzive ale unor bănci. Nu e vorba de toate băncile. Doar 8 bănci au acordat astfel de credite. Această lege era necesară pentru că am fost pusi în fața unei realități dure, de sărăcire accelerată a românilor, mulți dintre ei cu venituri medii spre mari creditați în franci elvețieni și care nu au avut puterea de a restructura sau converti aceste credite în lei, în condiții rezonabile, prin negocieri individuale cu băncile implicate. BNR greșește și când amenință cu deterioarea cursului leului, invocând transferurile în lei făcute de către băncile obligate să-și închidă pozițiile scurte în valute. Noi discutăm despre o măsură administrativă aplicată o singură dată, pentru că, repet, băncile implicate în creditarea în franci elvețieni au eșuat să negocieze individual, într-un număr semnificativ din cazurile afectate de deprecierea explozivă a francului. BNR are capacitatea de a absorbi acest șoc o singură dată, de a apăra cursul de schimb al leului, având unul dintre cele mai ridicate niveluri ale rezervei valutare din ultimii ani, de 33,29 miliarde de euro, la care se adaugă 103 tone de aur. Există, așadar, spațiul valutar necesar pentru a proteja cursul. Mai mult, BNR are obligația să intervină pentru a absorbi șocul și pentru a apăra cursul leului. BNR nu poate apăra cursul atunci când pierderile de competitivitate ale economiei românești sunt pe termen lung. Dar șocurile pe termen scurt unitare pot fi absorbite de BNR, doar voință să fie. De altfel, o și face de fiecare dată când ministerul finanțelor are de rambursat o datorie mare în valută și se duce la BNR, nicidecum pe piață, pentru a nu deregla cursul de schimb. La fel vor trebui să procedeze și băncile implicate pentru a nu deprecia cursul de schimb.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with